Tot mai multe date sugerează că tipul de alimente pe care le consumăm frecvent poate influenţa riscul unor boli grave. Un studiu de amploare a asociat alimentele ultraprocesate cu 32 de efecte nocive asupra sănătăţii, inclusiv un risc mai mare de boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat de tip 2, probleme de sănătate mintală şi deces prematur.
Un consum ridicat de alimente ultraprocesate, produse care conţin adesea conservanţi, aditivi şi potenţiatori de aromă, a fost asociat cu un risc mai mare de cancer pulmonar, într-o cercetare publicată în revista de pneumologie Thorax.
În Marea Britanie şi în Statele Unite, astfel de produse ajung să depăşească jumătate din alimentaţia obişnuită, potrivit articolului, fiind vorba adesea despre mâncăruri gata preparate, fast-food şi băuturi carbogazoase.
Studiul se adaugă unor dovezi anterioare: o analiză publicată în 2024 în revista BMJ a asociat alimentele ultraprocesate cu 32 de efecte nocive asupra sănătăţii, printre care un risc mai mare de boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat de tip 2, probleme de sănătate mintală şi mortalitate precoce.
În noua analiză, autorii raportează o legătură între consumul de astfel de produse şi cancerul pulmonar, descris ca fiind cel mai frecvent cancer la nivel mondial, conform World Cancer Research Fund.
Cercetătorii menţionează că, la nivel global, în 2020 au fost estimate 2,2 milioane de cazuri noi şi 1,8 milioane de decese prin cancer pulmonar.
Autorii sugerează că reducerea consumului de alimente ultraprocesate ar putea contribui la limitarea impactului global al bolii. Ei subliniază, totodată, că nu există o definiţie exactă pentru categoria de „alimente ultraprocesate”, însă aceste produse trec, de regulă, prin mai multe etape de procesare, conţin liste lungi de aditivi şi conservanţi şi sunt gata de consum sau necesită doar încălzire.
Analiza a folosit date din studiile americane Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trials, care au inclus 155.000 de participanţi cu vârste între 55 şi 74 de ani, repartizaţi aleatoriu într-un grup de screening sau într-un grup de comparaţie, în perioada noiembrie 1993–iulie 2001.
Diagnosticele de cancer au fost urmărite până la finalul anului 2009, iar decesele prin cancer până la finalul anului 2018.
În evaluarea actuală au fost incluşi 101.732 de participanţi (50.187 bărbaţi şi 51.545 femei, vârsta medie 62 de ani) care au completat, la intrarea în studiu, un chestionar privind obiceiurile alimentare.
Alimentele au fost încadrate în patru categorii: neprocesate sau minim procesate; alimente cu ingrediente culinare procesate; procesate; şi ultraprocesate.
Cercetătorii au analizat în special alimente ultraprocesate precum smântâna, crema de brânză, îngheţata, iaurtul îngheţat, produsele prăjite, pâinea, produsele de patiserie, gustările sărate, cerealele pentru micul dejun, tăiţeii instant, supele şi sosurile cumpărate, margarina, dulciurile, băuturile răcoritoare, băuturile din fructe îndulcite, precum şi hamburgerii, produsele de tip hot dog şi pizza cumpărate din restaurante sau magazine.
Cele mai frecvente trei tipuri de produse ultraprocesate raportate au fost mezelurile pentru prânz (11%), băuturile carbogazoase dietetice sau cu cofeină (puţin peste 7%) şi băuturile carbogazoase decofeinizate (aproape 7%).
Participanţii au fost urmăriţi timp de 12 ani, perioadă în care au fost diagnosticate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care 1.473 de cazuri de cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC) şi 233 de cazuri de cancer pulmonar cu celule mici (SCLC).
După ce au luat în calcul factori care ar fi putut influenţa rezultatele, inclusiv fumatul şi calitatea generală a regimului alimentar, autorii au constatat că persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut o probabilitate cu 41% mai mare de a primi diagnosticul de cancer pulmonar, comparativ cu cele cu cel mai mic consum.
În ansamblu, riscul de diagnostic a fost cu 37% mai mare pentru NSCLC şi cu 44% mai mare pentru SCLC.
Cercetătorii precizează însă limite importante: fiind un studiu observaţional, nu se pot trage concluzii ferme despre cauză şi efect. În plus, autorii notează că nu au putut lua în calcul intensitatea fumatului, care ar fi putut influenţa această asociere.
De asemenea, informaţiile despre dietă au fost colectate o singură dată, astfel încât nu au putut fi surprinse schimbările în timp, iar numărul de diagnostice a fost relativ mic.
Autorii atrag atenţia asupra valorii nutritive scăzute a alimentelor ultraprocesate şi asupra cantităţilor mari de sare, zahăr şi grăsimi pe care acestea le pot conţine. Ei susţin că o creştere a consumului de astfel de produse ar putea fi legată de creşterea, la nivel mondial, a obezităţii, bolilor cardiovasculare, tulburărilor metabolice, cancerului şi mortalităţii, menţionând că aceste alimente sunt factori de risc confirmaţi pentru astfel de afecţiuni.
Totodată, autorii afirmă că procesarea industrială poate modifica structura alimentelor, cu posibile efecte asupra disponibilităţii şi absorbţiei nutrienţilor, şi poate duce la apariţia unor substanţe nocive.
Ei dau ca exemplu acroleina, o substanţă prezentă în cârnaţii la grătar şi în dulciurile caramelizate şi descrisă ca o componentă toxică a fumului de ţigară.
Autorii mai sugerează că materialele de ambalare ar putea avea, de asemenea, un rol.
Într-un comentariu pentru The Independent, nutriţionistul Rob Hobson, autorul cărţii Unprocess Your Family Life (Viaţa de familie fără alimente ultraprocesate), spune că, fiind un studiu observaţional, rezultatele nu pot demonstra că alimentele ultraprocesate provoacă cancer, ci doar că există o asociere. În acelaşi timp, el consideră că datele susţin nevoia de a analiza mai atent mediul alimentar în care aceste produse, ieftine şi comode, sunt intens promovate.
El recomandă paşi mici şi constanţi către o alimentaţie mai sănătoasă, precum gătitul mai des acasă, introducerea mai multor alimente integrale (de exemplu, legume, fasole şi cereale) şi o mai bună conştientizare a cât de des apar alimentele ultraprocesate în meniul de zi cu zi, insistând pe ideea de echilibru.
