O alimentaţie bogată în carbohidraţi, care ridică rapid nivelul glicemiei, a fost asociată cu un risc mai mare de cancer pulmonar, potrivit unui studiu amplu care sugerează că tipul carbohidraţilor consumaţi ar putea conta pentru sănătatea plămânilor.
Cercetarea, publicată în numărul noiembrie/decembrie al revistei The Annals of Family Medicine, a analizat legătura dintre indicele glicemic (IG, o măsură a cât de repede cresc alimentele glicemia) şi încărcătura glicemică (ICG, care ţine cont atât de viteza, cât şi de cantitatea carbohidraţilor) şi riscul de a dezvolta cancer pulmonar.
Autorii au folosit date din cohorta Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial (Studiul pentru Screeningul cancerului de prostată, de plămâni, colorectal, ovarian), al Institutului Naţional al Cancerului, din Statele Unite, incluzând 101.732 de adulţi care au completat un chestionar detaliat privind alimentaţia la intrarea în studiu, în perioada 1993–2001.
Participanţii au fost urmăriţi timp de aproximativ 12 ani, iar în acest interval cercetătorii au înregistrat cazurile noi de cancer pulmonar.
Pentru a obţine rezultate cât mai solide, analiza a comparat persoanele cu cele mai mari valori ale IG şi ICG cu cele mai mici, ajustând pentru factori precum fumat şi alţi factori de risc, având în vedere rolul major al fumatului în apariţia cancerului de plămân.
Rezultatele au arătat că dietele cu indice glicemic ridicat au fost asociate cu o probabilitate mai mare de cancer pulmonar: persoanele din categoria cu cel mai mare IG au avut un risc cu aproximativ 13% mai mare faţă de cei cu cel mai mic IG.
Această asociere s-a regăsit atât pentru cancerul pulmonar fără celule mici (cel mai frecvent tip), cât şi pentru cancerul microcelular (o formă mai agresivă).
În schimb, pentru încărcătura glicemică, direcţia relaţiei a fost inversă: participanţii cu cele mai mari valori ale ICG au avut un risc global cu circa 28% mai mic de cancer pulmonar decât cei cu cele mai mici valori.
Tendinţa a fost similară pentru cancerul fără celule mici, însă pentru cancerul microcelular nu s-a observat o legătură clară.
Diferenţa dintre cele două măsuri poate reflecta faptul că ICG este influenţată şi de cantitatea totală de carbohidraţi, nu doar de calitatea lor, iar o dietă cu încărcătură glicemică mai mare poate include şi carbohidraţi de bună calitate, consumaţi în diferite contexte alimentare.
Autorii subliniază că o alimentaţie cu mai puţine alimente cu IG mare şi mai multe surse de carbohidraţi de calitate - precum legumele, fructele şi cerealele integrale - ar putea fi asociată cu un risc mai mic de cancer pulmonar.
Totuşi, fiind un studiu observaţional, rezultatele nu demonstrează o relaţie de cauzalitate, ci doar o asociere care merită investigată mai departe.
În practică, concluziile susţin recomandările generale pentru o dietă echilibrată, bogată în alimente vegetale şi cât mai puţin procesate, care pot contribui la menţinerea unui metabolism sănătos şi, posibil, la reducerea riscului unor boli cronice, inclusiv a cancerului pulmonar.
