Un grup de cercetătorii americani a descoperit că două medicamente utilizate în tratamentul cancerului ar putea inversa modificările cerebrale asociate cu maladia Alzheimer. Studiul, bazat pe analiza expresiei genetice şi pe date clinice la scară largă, deschide calea unei noi strategii terapeutice, cu potenţialul de a încetini sau chiar de a opri evoluţia bolii.
Echipa de la UC San Francisco şi Gladstone Institutes a identificat medicamente oncologice care promit să inverseze modificările cerebrale cauzate de Alzheimer.
Într-un studiu recent, cercetătorii au analizat cum se schimbă activitatea genelor în boala Alzheimer şi au comparat aceste schimbări cu efectele a 1.300 de medicamente deja aprobate.
Ei au descoperit că două medicamente, folosite în prezent în tratarea cancerului, ar putea ajuta şi în cazul Alzheimerului, cea mai frecventă formă de demenţă.
Cercetarea a analizat mai întâi modul în care Alzheimer modifică expresia genetică la nivelul celulelor individuale din creierul uman, căutând apoi medicamente deja autorizate de autoritatea americană de reglementare din domeniul sănătăţii, FDA, care să provoace efecte genetice inverse.
Accentul a fost pus pe medicamente care să inverseze modificările în neuroni şi în celulele gliale, ambele afectate de boală.
Ulterior, echipa a analizat milioane de fişe medicale electronice şi a constatat că pacienţii care luau aceste medicamente pentru alte afecţiuni prezentau un risc mai mic de a dezvolta Alzheimer.
Când cele două medicamente au fost testate pe un model de şoarece cu Alzheimer, au redus degenerarea cerebrală şi chiar au restaurat capacitatea de memorare a animalelor.
„Boala Alzheimer implică modificări complexe în creier, ceea ce o face dificil de studiat şi tratat, dar tehnologia informatică de analiză a datelor ne-a permis să abordăm direct această complexitate. Analizele realizate cu ajutorul computerului ne-au condus spre o posibilă combinaţie de tratament, bazată pe medicamente deja autorizate de FDA”, a declarat Marina Sirota, cercetător principal la UCSF şi co-autor al studiului, citat într-un comunicat.
În Statele Unite, peste şapte milioane de americani suferă de Alzheimer, o boală care afectează treptat memoria şi gândirea. Deşi s-au făcut cercetări timp de zeci de ani, doar două medicamente au fost aprobate, iar acestea nu opresc cu adevărat evoluţia bolii.
„Cel mai probabil, boala Alzheimer apare din cauza mai multor modificări la nivelul genelor şi proteinelor, care, împreună, afectează buna funcţionare a creierului”, a precizat dr. Yadong Huang, coautor al cercetării şi director la Gladstone. Această complexitate a îngreunat dezvoltarea unor medicamente eficiente.
Echipa a folosit date publice din trei studii asupra expresiei genetice la nivel celular în creierele unor donatori decedaţi, cu şi fără Alzheimer. Aceste date au fost folosite pentru a genera semnături genetice specifice Alzheimerului în neuroni şi celule gliale.
Semnăturile au fost apoi comparate cu baza de date Connectivity Map (CMAP), care conţine rezultatele testării a mii de medicamente asupra expresiei genetice în celulele umane.
Dintre cele 1.300 de medicamente, 86 au inversat semnătura genetică a Alzheimerului într-un tip de celule, iar 25 au reuşit acest lucru în mai multe tipuri de celule cerebrale. Doar 10 dintre acestea erau deja aprobate pentru uz uman.
Analizând fişele anonimizate a 1,4 milioane de pacienţi de peste 65 de ani din UC Health Data Warehouse, cercetătorii au observat că unele dintre aceste medicamente păreau să reducă riscul de a dezvolta Alzheimer.
O echipă de la Universitatea California, San Francisco (UCSF) şi Gladstone Institutes a descoperit o combinaţie de două medicamente pentru cancer care a reuşit să trateze cu succes un model de Alzheimer sever. De la stânga la dreapta: Marina Sirota, Yaqiao Li, şi dr. Yadong Huang. Foto: Michael Short / Gladstone Institutes, 21 iulie 2025.
Dintre cele cinci medicamente candidate, echipa a selectat două pentru testare: letrozol, utilizat în tratamentul cancerului de sân, şi irinotecan, folosit în cancerul de colon şi pulmonar.
Letrozolul a fost identificat ca având potenţial efect asupra neuronilor, în timp ce irinotecanul ar fi benefic pentru celulele gliale.
Medicamentele au fost administrate unui model de şoarece cu Alzheimer agresiv. Combinaţia de tratament a inversat multiple semne ale bolii în modelul animal, respectiv a anulat semnăturile genetice ale bolii, a redus formarea de agregate proteice toxice şi degenerarea cerebrală şi a restaurat memoria.
La şoarecii modificaţi genetic pentru a reproduce boala Alzheimer, o proteină numită tau (marcată cu verde) se aglomerează în creier, aşa cum se poate observa în imaginea de mai sus. Foto: Li et al., Cell, 21 iulie 2025.
Două medicamente pentru cancer aprobate de FDA, identificate de cercetătorii de la UCSF, letrozol şi irinotecan, au avut efecte reduse asupra acumulării de proteine tau în creier atunci când au fost administrate individual. Foto: Li et al., Cell, 21 iulie 2025.
Combinaţia de letrozol şi irinotecan a redus cantitatea acestor aglomerări şi a îmbunătăţit totodată capacitatea de învăţare şi memoria.Foto: Li et al., Cell, 21 iulie 2025.
Echipa îşi propune să avanseze curând cercetările spre un studiu clinic.
„Dacă surse complet independente de date, cum ar fi expresia genică şi dosarele medicale, ne-au condus către aceleaşi căi şi aceleaşi medicamente, iar apoi acestea au arătat că funcţionează într-un model genetic al bolii, atunci e posibil să fim pe drumul cel bun”, a conchis Sirota.
Cercetătorii speră că această descoperire va putea fi transformată rapid într-o soluţie reală pentru milioane de pacienţi care suferă de Alzheimer.
Studiul a fost publicat luni, în revista Cell.
________________________________________________________
Cele două medicamente autorizate până acum în Statele Unite pentru tratamentul bolii Alzheimer:
Aducanumab, pus pe piaţă sub numele comercial de Aduhelm, a fost aprobat de FDA în 2021. Este un anticorp monoclonal care vizează acumulările de beta-amiloid din creier, un semn caracteristic al bolii Alzheimer. Aprobarea a fost controversată, deoarece dovezile privind eficienţa sa în încetinirea declinului cognitiv au fost slabe şi contradictorii. În Uniunea Europeană (UE), tratamentul nu a fost autorizat.
Lecanemab (nume comercial: Leqembi), a fost aprobat de FDA în 2023. Acţionează într-un mod similar cu aducanumab, ţintind plăcile de beta-amiloid din creier. Studiile au arătat că tratamentul poate încetini uşor evoluţia bolii, dar nu o opreşte şi nu o vindecă. S-a semnalat că medicamentul poate avea efecte secundare serioase, cum ar fi umflături sau sângerări la nivelul creierului. După un proces de evaluare care a durat aproape doi ani, tratamentul a fost autorizat anul acesta, în luna aprilie, şi în UE.
