Tulburările fluxului sanguin cerebral sunt implicate în mai multe forme de demenţă, inclusiv în boala Alzheimer. Noi cercetări sugerează că pierderea unei molecule esenţiale din vasele de sânge ale creierului poate contribui la aceste disfuncţii, iar readucerea moleculei la niveluri considerate normale, prin completarea cantităţii care lipseşte, ar putea ajuta la normalizarea circulaţiei cerebrale.
Un potenţial nou mod de a aborda reducerea fluxului sanguin cerebral şi anumite forme de demenţă începe să prindă contur, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Colegiul de Medicină „Dr. Robert Larner al Universităţii din Vermont. Echipa a identificat mecanisme prin care este reglat fluxul de sânge la nivel cerebral şi a descris o strategie care ar putea corecta disfuncţiile vaselor de sânge din creier.
Cercetarea, realizată la nivel preclinic, a fost publicată marţi, în revista Proceedings of the National Academy of Sciences - PNAS.
Studiul indică faptul că restabilirea unui fosfolipid lipsă din sânge ar putea contribui la normalizarea fluxului sanguin cerebral şi la reducerea modificărilor asociate demenţei. Autorii arată că această moleculă joacă un rol important în menţinerea funcţionării normale a vaselor cerebrale.
Boala Alzheimer şi alte forme de demenţă afectează în prezent aproximativ 50 de milioane de persoane la nivel mondial, iar numărul este în creştere. Această evoluţie are un impact major asupra pacienţilor, familiilor şi sistemelor de sănătate. De-a lungul timpului, cercetările s-au concentrat pe factori precum disfuncţiile proteinelor, inflamaţia, perturbarea semnalizării neuronale şi deteriorarea celulelor cerebrale.
În laboratorul coordonat de Osama Harraz, profesor asistent de farmacologie la Colegiul de Medicină Larner, cercetătorii studiază modul în care este controlat fluxul sanguin cerebral şi cum influenţează semnalele din interiorul vaselor acest proces.
Un element central al acestor cercetări este o proteină numită Piezo1, localizată în membranele celulelor care căptuşesc vasele de sânge din creier. Piezo1 funcţionează ca un senzor al forţelor mecanice, răspunzând la frecarea produsă de circulaţia sângelui prin reţeaua vasculară cerebrală. Activitatea acestei proteine poate fi modificată la persoanele care prezintă anumite variaţii genetice ale genei Piezo1.
Noul studiu arată că afecţiuni precum boala Alzheimer sunt asociate cu o activitate crescută a Piezo1 în vasele de sânge cerebrale.
Microvascularizaţia unui creier, surprinsă prin microscopie cu scanare laser cu doi fotoni. Credit: Asser Bedair, Larner College of Medicine, 22 decembrie 2025.
Cercetătorii au analizat rolul unui fosfolipid din membranele celulelor cerebrale, denumit PIP2 (fosfatidilinozitol 4,5-bisfosfat), implicat în semnalizarea celulară şi în reglarea canalelor ionice, acele structuri care controlează deschiderea şi închiderea porilor proteici din membranele celulare.
Rezultatele arată că, în mod normal, PIP2 acţionează ca un mecanism de frânare natural pentru Piezo1. Atunci când nivelurile de PIP2 scad, Piezo1 devine hiperactiv, ceea ce perturbă fluxul sanguin cerebral.
În experimentele realizate, suplimentarea cu PIP2 a redus activitatea Piezo1 şi a restabilit un flux sanguin considerat normal. Aceste observaţii sugerează că o creştere a nivelurilor de PIP2 ar putea reprezenta o direcţie de cercetare pentru îmbunătăţirea circulaţiei cerebrale şi susţinerea funcţiei cerebrale.
Etapele următoare ale cercetării vor urmări să clarifice modul exact în care PIP2 interacţionează cu proteina Piezo1. Oamenii de ştiinţă vor analiza dacă fosfolipidul se leagă direct de anumite regiuni ale proteinei sau dacă modifică proprietăţile membranei celulare într-un mod care limitează deschiderea canalelor.
De asemenea, vor fi investigate mecanismele prin care scăderea PIP2 asociată bolii elimină acest control şi permite Piezo1 să rămână hiperactiv, afectând în timp fluxul sanguin cerebral.
Înţelegerea acestor procese este considerată esenţială pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice viitoare axate pe sănătatea neurovasculară în demenţă şi alte afecţiuni vasculare.
