Cercetătorii de la Universitatea Cambridge testează o moleculă ce ar putea preveni daunele cerebrale după un accident vascular cerebral (AVC) ischemic. Prin utilizarea noului medicament, testat deja pe modele animale, cercetătorii au reuşit să reducă semnificativ leziunile cerebrale produse în timpul restabilirii fluxului sanguin, o etapă critică în intervenţia post-AVC. Acest progres ar putea avea implicaţii majore în neurologie, cardiologie şi chiar în transplantul de organe.
Una din patru persoane va suferi un AVC pe parcursul vieţii. Accidentul vascular cerebral apare atunci când un cheag de sânge împiedică oxigenul să ajungă într-o zonă a creierului. Primele ore după un AVC sunt esenţiale, cheagul trebuie îndepărtat rapid pentru a restabili oxigenarea creierului, altfel, ţesutul cerebral începe să moară.
În prezent, chiar şi pentru pacienţii care beneficiază de cel mai bun tratament disponibil, trombectomia mecanică, rezultatele sunt modeste, mai puţin de unul din zece pacienţi fiind externaţi fără afectare neurologică.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, din Anglia, a dezvoltat şi testat, pe şoareci, un nou medicament care are potenţialul de a reduce daunele cerebrale ce apar atunci când fluxul sanguin este restabilit după un AVC.
„AVC-ul este un incident devastator. Chiar şi pentru supravieţuitori, riscul de afectare cerebrală este major, ceea ce poate duce la dizabilităţi şi poate afecta profund viaţa unei persoane. În ceea ce priveşte tratamentul, odată ce AVC-ul s-a produs, avem opţiuni limitate”, a explicat profesorul Thomas Krieg, de la Facultatea de Medicină al Universităţii Cambridge, citat într-un comunicat.
Trombectomia mecanică este o procedură medicală minim invazivă ce presupune introducerea unui cateter subţire într-un vas de sânge, adesea prin zona inghinală sau braţ. Cateterul este ghidat până la cheagul de sânge, care este apoi îndepărtat cu un dispozitiv microscopic, restabilind astfel fluxul sanguin normal.
Însă, restabilirea bruscă a fluxului poate agrava situaţia. Acest fenomen poartă numele de ischemie/leziune de reperfuzie. Când sângele reîncepe să circule într-un ţesut privat de oxigen (proces numit reperfuzie), celulele deja afectate se confruntă cu un stres accentuat, ceea ce duce la producerea unor molecule nocive, numite radicali liberi, care pot deteriora celulele, proteinele şi ADN-ul. Acest proces declanşează daune suplimentare şi poate produce un răspuns inflamator în organism.
Echipa de la Cambridge a demonstrat anterior că atunci când creierul este privat de oxigen, se acumulează o substanţă chimică numită succinat. Odată cu reluarea circulaţiei sanguine, succinatul este oxidat rapid, ceea ce duce la producerea de radicali liberi în mitocondrii, „uzinele de energie” ale celulelor, declanşând daune suplimentare. Acest proces se produce în primele minute de la reperfuzie, dar cercetătorii au arătat că oxidarea succinatului poate fi blocată de o moleculă numită malonat.
„Totul se petrece foarte rapid, dar dacă putem administra malonat imediat la începutul reperfuziei, putem împiedica procesul de oxidare şi eliberarea bruscă de radicali liberi. Am descoperit în laborator că putem introduce rapid malonatul în celule printr-o uşoară scădere a pH-ului, făcându-l mai acid, ceea ce îi permite să traverseze mai bine bariera hemato-encefalică. Dacă îl injectăm în creier chiar înainte de reperfuzie, putem preveni daunele suplimentare”, explică profesorul Mike Murphy, de la Medical Research Council Mitochondrial Biology Unit.
Într-un studiu publicat în revista medicală Cardiovascular Research, echipa a arătat că tratarea creierului cu o formă a substanţei chimice, cunoscută sub numele de malonat disodic acidifiat (aDSM), în asociere cu trombectomia mecanică, reduce semnificativ leziunile cerebrale cauzate de ischemie-reperfuzie, cu până la 60%.
Echipa a dezvoltat un model pe şoarece ce reproduce procedura de trombectomie mecanică, permiţând testarea eficacităţii aDSM împotriva leziunii de ischemie-reperfuzie.
„Această abordare contribuie la reducerea extinderii leziunilor cerebrale provocate de un AVC, un aspect esenţial, întrucât volumul ţesutului afectat este strâns corelat cu şansele de recuperare ale pacientului , influenţând, de exemplu, gradul de dizabilitate şi capacitatea acestuia de a-şi folosi membrele, de a vorbi şi de a înţelege limbajul”, a precizat dr. Jordan Lee, cercetător postdoctoral, care a dezvoltat modelul de şoarece.
Trombectomia mecanică este tot mai frecvent utilizată în practica medicală, iar cercetătorii speră că asocierea acestei intervenţii cu tratamentul pe bază de aDSM va duce la o îmbunătăţire semnificativă a rezultatelor clinice, pe măsură ce procedura va fi adoptată la scară largă.
Echipa a înfiinţat compania Camoxis Therapeutics, cu sprijinul Cambridge Enterprise, divizia de inovare a Universităţii Cambridge, pentru a continua dezvoltarea medicamentului şi a-l pregăti pentru testarea în studii clinice.
Dacă va avea succes, acest medicament ar putea avea aplicaţii mult mai largi şi în alte leziuni de tip ischemie-reperfuzie, precum infarctul miocardic, resuscitarea, transplantul de organe şi altele, care împărtăşesc mecanisme biologice similare, notează autorii.
Cercetarea a fost susţinută de British Heart Foundation, Medical Research Council, Wellcome Trust şi National Institute for Health and Care Research Cambridge Biomedical Research Centre.
