De peste două decenii, o echipă de oameni de ştiinţă americani studiază un grup rar de vârstnici, persoane de peste 80 de ani care îşi păstrează memoria şi capacităţile cognitive la un nivel comparabil cu cel al unor oameni cu zeci de ani mai tineri. Rezultatele acestor studii contrazic ideea că declinul cognitiv este inevitabil odată cu înaintarea în vârstă şi dezvăluie atât trăsături biologice, cât şi comportamentale care ar putea ajuta la menţinerea sănătăţii creierului până la vârste foarte înaintate.
De 25 de ani, oamenii de ştiinţă de la Northwestern Medicine, din Statele Unite, studiază persoane din grupul „SuperAgers”, vârstnici de peste 80 de ani cu performanţe cognitive excepţionale şi o memorie remarcabilă, pentru a înţelege mai bine ce le face speciale.
Aceste persoane unice, care au performanţe remarcabile de memorie la un nivel comparabil cu cel al unor indivizi cu cel puţin trei decenii mai tineri, contrazic teoria de lungă durată conform căreia declinul cognitiv este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii.
De-a lungul unui sfert de secol de cercetări, oamenii de ştiinţă au observat diferenţe notabile în ceea ce priveşte stilul de viaţă şi personalitatea acestor SuperAgers şi indivizii care îmbătrânesc normal, cum ar fi faptul că sunt sociabili şi extrovertiţi.
Cercetătorii au descoperit şi o combinaţie rară de caracteristici biologice ale creierului care îi ajută pe aceşti oameni să rămână tineri la nivel mental.
„Ceea ce am descoperit în creierul lor a fost cu adevărat uluitor pentru noi. Aceste persoane au o structură şi o funcţionare a creierului diferită de cea întâlnită în mod obişnuit, cu trăsături unice la nivelul celulelor şi conexiunilor nervoase, care susţin menţinerea memoriei şi a altor funcţii cognitive la un nivel ridicat chiar şi la bătrâneţe”, a declarat dr. Sandra Weintraub, profesor de psihiatrie, ştiinţe comportamentale şi neurologie la Northwestern University Feinberg School of Medicine, citată într-un comunicat.
“Descoperirile noastre arată că o memorie excepţională la vârste înaintate nu este doar posibilă, ci este legată de un profil neurobiologic distinct. Acest lucru deschide calea către noi intervenţii menite să păstreze sănătatea creierului până în ultimele decenii de viaţă”, a completat cercetătoarea.
Prin identificarea trăsăturilor biologice şi comportamentale asociate cu SuperAging, oamenii de ştiinţă speră să descopere strategii noi pentru a promova rezilienţa cognitivă şi pentru a întârzia sau preveni Alzheimerul şi alte boli care provoacă declin cognitiv şi demenţă.
La Centrul Mesulam de la Northwestern, SuperAgers sunt evaluaţi anual şi pot alege să îşi doneze creierul pentru a fi studiate post-mortem.
Un om de ştiinţă de la Northwestern Medicine ţine în mâini creierul donat al unui SuperAger, în Chicago, Illinois. Credit: Shane Collins, Universitatea Northwestern
Termenul „SuperAger” a fost inventat de dr. M. Marsel Mesulam, care a fondat la sfârşitul anilor 1990 Centrul Mesulam pentru Neurologie Cognitivă şi Boala Alzheimer (Mesulam Center for Cognitive Neurology and Alzheimer's Disease) la Northwestern.
Începând cu anul 2000, 290 de participanţi din categoria SuperAgers au fost evaluaţi la Centrul Mesulam, iar cercetătorii au examinat post-mortem 77 de creiere donate de aceştia.
Unele creiere conţineau proteinele amiloid şi tau (cunoscute şi sub numele de plăci şi încurcături/ghemuri neurofibrilare), despre care se ştie că joacă un rol cheie în progresia bolii Alzheimer, dar altele nu au dezvoltat deloc aceste depozite toxice.
„Am constatat că există două mecanisme prin care o persoană poate deveni SuperAger: primul este rezistenţa, creierul nu dezvoltă aceste aglomerări toxice (plăci beta-amiloid şi încurcături neurofibrilare de proteine tau); al doilea este rezilienţa, acestea acumulări toxice se formează, dar nu produc efecte asupra creierului”, a rezumat dr. Weintraub.
Alte constatări cheie:
- performanţă excepţională a memoriei în cazul SuperAgers - obţin cel puţin 9 din 15 puncte la evaluarea memoriei episodice prin teste de reamintire întârziată a unei liste de cuvinte, similar cu scorurile persoanelor de 50-60 de ani;
- structură cerebrală menţinută la un nivel comparabil cu creierul tânăr - spre deosebire de creierele care îmbătrânesc normal, SuperAgers nu prezintă o subţiere semnificativă a cortexului şi, în plus, au un cortex cingulat anterior chiar mai gros decât cel al persoanelor adulte mai tinere, o regiune esenţială care este implicată în integrarea informaţiilor legate de luarea deciziilor, emoţii şi motivaţie;
- trăsături celulare unice - faţă de semenii lor, SuperAgers au mai mulţi neuroni von Economo, celule specializate asociate cu comportamentul social, şi neuroni entorinali mai mari, esenţiali pentru memorie; neuronii von Economo cunoscuţi şi sub numele de neuroni fusiformi, sunt un tip special de celule nervoase mari, alungite, găsite în cortexul insular anterior şi cortexul cingulat anterior al creierului uman. Aceşti neuroni au fost identificaţi pentru prima dată de Constantin von Economo şi sunt consideraţi importanţi pentru procesele cognitive complexe, cum ar fi conştiinţa de sine, percepţia socială şi luarea deciziilor;
- sociabilitatea ca trăsătură comună - chiar dacă au moduri de viaţă diferite şi obiceiuri variate legate de activitatea fizică, SuperAgers au în comun faptul că sunt persoane comunicative, se implică activ în interacţiuni cu ceilalţi şi menţin relaţii apropiate şi de calitate cu familia, prietenii şi comunitatea lor
„Multe dintre descoperirile acestui articol provin din examinarea specimenelor cerebrale donate de SuperAgers generoşi şi dedicaţi, care au fost urmăriţi timp de decenii. Suntem mereu uimiţi de cum donarea creierului poate permite descoperiri mult timp după moarte, oferind un fel de nemurire ştiinţifică”, a precizat conf. univ. dr. Tamar Gefen, coautor al studiului şi profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Feinberg, director al Laboratorului pentru Neuropsihologie Translaţională Feinberg şi neuropsiholog la Centrul Mesulam.
Un articol care rezumă constatările studiului a fost publicat în revista Alzheimer’s & Dementia, pe 7 august.
Studiind SuperAgers, persoane în vârstă cu o memorie excepţională, Programul Northwestern pentru SuperAging aprofundează cunoştinţele ştiinţifice asupra creierului îmbătrânit şi a motivului pentru care unii oameni rămân mai tineri decât semenii lor. Misiunea echipei de la Centrul Mesulam al Facultăţii de Medicină Feinberg este aceea de a pune capăt bolii Alzheimer, de a combate toate formele de boli neurodegenerative şi de a dezvălui tainele memoriei şi îmbătrânirii. Credit: Northwestern University, 19 august 2024
