Consumul anumitor aditivi alimentari în timpul sarcinii ar putea avea efecte pe termen lung asupra sănătăţii copilului, potrivit unui studiu recent. Cercetările sugerează că aceşti compuşi pot modifica microbiota intestinală a nou-născuţilor, crescând riscul de apariţie a obezităţii şi a bolilor inflamatorii intestinale mai târziu în viaţă.
Un studiu realizat pe şoareci de cercetători de la Institutul Pasteur şi Inserm arată că expunerea mamei în timpul sarcinii la emulsifianţi - aditivi alimentari utilizaţi frecvent pentru a îmbunătăţi textura şi termenul de valabilitate al produselor procesate - are efecte negative asupra microbiotei intestinale a descendenţilor.
Aceste modificări ale microbiotei pot creşte semnificativ riscul de apariţie a bolilor inflamatorii intestinale cronice şi a obezităţii la vârsta adultă.
Rezultatele au fost publicate în revista ştiinţifică Nature Communications şi subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pe oameni, în special în ceea ce priveşte expunerea directă a sugarilor la aceşti aditivi prin formule de lapte praf.
Emulsifianţii, cum sunt carboximetil celuloza (E466) şi polisorbatul 80 (E433), se regăsesc în produse precum lactatele procesate, produse de patiserie, îngheţată sau anumite formule de lapte praf pentru bebeluşi. Deşi utilizaţi pe scară largă, impactul lor asupra sănătăţii intestinale umane rămâne puţin cunoscut.
În cadrul studiului, femelele de şoarece au fost expuse la aceşti aditivi timp de zece săptămâni înainte de gestaţie şi pe toată durata sarcinii şi alăptării. Puii, care nu au consumat direct emulsifianţi, au prezentat încă din primele săptămâni de viaţă modificări semnificative ale microbiotei intestinale. Aceste modificări includeau creşterea bacteriilor dotate cu flageli - structuri care pot activa sistemul imunitar şi declanşa un răspuns inflamator - şi o prezenţă mai mare a bacteriilor în contact direct cu mucoasa intestinală.
O observaţie importantă a fost închiderea prematură a unor canale intestinale prin care, în mod normal, fragmente bacteriene traversează mucoasa pentru a fi recunoscute de sistemul imunitar, proces esenţial în dezvoltarea toleranţei organismului faţă de propria microbiotă. Această închidere precoce perturbă comunicarea dintre microbiotă şi sistemul imunitar, ceea ce duce la o reacţie inflamatorie exagerată la vârsta adultă şi la un risc crescut de obezitate şi boli inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau colita ulcerativă.
Studiul evidenţiază o legătură între modificările precoce ale microbiotei, chiar şi în absenţa consumului direct de aditivi alimentari, şi predispoziţia pe termen lung la afecţiuni cronice.
Cercetătorii subliniază importanţa reglementării folosirii aditivilor alimentari, mai ales în formulele de lapte praf, deoarece primele luni de viaţă reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase.
„Este esenţial să înţelegem mai bine modul în care alimentaţia noastră poate influenţa sănătatea generaţiilor viitoare. Dorim să continuăm această cercetare prin studii clinice care să analizeze transmiterea microbiotei de la mamă la copil, atât în cazurile în care mama consumă alimente cu aditivi, cât şi atunci când bebeluşii sunt direct expuşi la aceşti compuşi prin formule de lapte praf”, a declarat Benoit Chassaing, coordonatorul studiului, citat într-un comunicat.
Studiul a fost susţinut de finanţări acordate de Consiliul European pentru Cercetare.
Molecule care traversează epiteliul colonului prin căi specializate (celule caliciforme). Cu roşu: moleculele transportate (antigenele); cu albastru: epiteliul. Credit: Institut Pasteur / Interacţiuni microbiom-gazdă, Clara Delaroque şi Benoit Chassaing
