O descoperire remarcabilă schimbă felul în care privim mecanismele de apărare ale sistemului ocular: în cazul unei leziuni la nivelul celulelor din retină care percep lumina, reacţia nu vine din partea celulelor imune aflate în sânge, aşa cum se întâmplă în restul corpului. În schimb, intervine microglia, un tip special de celule care aparţin sistemului nervos central şi care acţionează ca o echipă de protecţie locală în interiorul ochiului, gata să intervină direct atunci când apare o problemă. Pentru prima dată, cercetătorii arată că retina foloseşte propriul sistem de protecţie, evitând un răspuns inflamator agresiv. Această nouă perspectivă deschide o cale promiţătoare pentru terapii mai bine ţintite, mai puţin invazive şi mai eficiente în tratamentul bolilor retiniene degenerative, având un impact major în oftalmologie şi cercetarea neurologică.
Celulele fotoreceptoare, specifice retinei, au rolul esenţial de a converti stimulii luminoşi în semnale electrice şi chimice, care sunt apoi transmise către creier pentru a genera percepţia vizuală, ceea ce ne permite să vedem. Numeroase afecţiuni degenerative, precum degenerescenţa maculară legată de vârstă (DMLV), retinita pigmentară sau distrofia conurilor şi bastonaşelor, compromit funcţionarea acestor celule, iar în prezent nu există terapii curative disponibile.
Într-un studiu recent cercetătorii au reuşit să vizualizeze în timp real interacţiunile dintre celulele individuale implicate în răspunsul retinei la leziuni, deschizând noi perspective în înţelegerea şi tratamentul acestor boli.
În cele mai multe situaţii de infecţie sau traumatism ocular, neutrofilele, celule imunitare circulante în sânge, reprezintă, în mod obişnuit, prima linie de apărare a organismului.
Însă, cercetătorii de la Flaum Eye Institute şi Del Monte Institute for Neuroscience din cadrul Universităţii Rochester au descoperit că retina reacţionează diferit faţă de alte ţesuturi ale corpului.
Când celulele fotoreceptoare din retină sunt deteriorate, răspunsul vine din partea microgliei, celulele imunitare ale creierului, în timp ce neutrofilele, deşi prezente în vasele de sânge din apropiere, nu sunt chemate să intervină.
„Această descoperire are implicaţii importante pentru milioane de persoane care îşi pierd vederea din cauza deteriorării fotoreceptorilor. Înţelegerea modului subtil şi specific în care interacţionează cele două tipuri de celule imunitare este esenţială pentru conceperea unor terapii noi, mai bine adaptate mecanismelor imune proprii ale retinei”, a declarat conf. univ. Jesse Schallek, doctor în ştiinţe şi profesor de oftalmologie, autor principal al studiului publicat, în revista eLife, pe 22 iulie, citat într-un comunicat.
Cercetătorii au studiat retinele unor şoareci cu fotoreceptori afectaţi, folosind imagistica cu optică adaptivă, o tehnologie avansată de vizualizare, dezvoltată la Universitatea din Rochester, care permite observarea neuronilor şi a celulelor imune individuale direct într-un ochi funcţional.
Ei au constatat că, deşi atât neutrofilele, cât şi celulele microgliale sunt prezente în retină, doar microglia reacţionează la lezarea fotoreceptorilor, fără a chema neutrofilele în ajutor pentru repararea daunelor.
„Cu adevărat remarcabil este faptul că, neutrofilele, deşi se află în imediata apropiere a microgliei activate, nu primesc niciun semnal de a interveni pentru a sprijini repararea leziunii. Acest comportament contrastează evident cu cel observat în alte zone ale corpului, unde neutrofilele sunt primele care reacţionează la o traumă locală, iniţiind rapid un răspuns imun intens”, a explicat prof. Schallek.
Cercetătorii consideră că acest fenomen indică existenţa unui mecanism de protecţie subtil, prin care retina se fereşte de o activare imunitară amplificată, evitând astfel un aflux de celule imune care, în loc să ajute, ar putea accentua daunele.
