Cancerul de sân diagnosticat la cinci până la zece ani după naştere este asociat cu un risc mai mare de metastaze şi cu o rată de supravieţuire mai scăzută decât în cazul femeilor care nu au fost însărcinate sau al celor diagnosticate în timpul sarcinii. Un studiu preclinic, realizat de cercetători de la Institutul Pasteur, arată că senescenţa celulară, un mecanism implicat în remodelarea sânului după sarcină, este necesară pentru refacerea normală a ţesutului, dar, totodată, poate fi exploatată de celulele tumorale pentru a facilita răspândirea acestora.
După sarcină şi alăptare, glanda mamară trece printr-un proces amplu de transformare pentru a reveni la starea iniţială. Acest proces, numit involuţie postpartum, seamănă cu mecanismul de vindecare a unei plăgi. În acest proces, sunt eliminate milioane de celule epiteliale alveolare, în ţesut pătrund celule imune, matricea extracelulară este remodelată, iar ţesutul este repopulat cu adipocite - celule grase.
Această etapă fiziologică majoră este şi un moment critic, deoarece mediul inflamator creat în timpul procesului prin care glanda mamară revine la starea de dinaintea sarcinii şi alăptării (involuţie), determină o creştere temporară, dar semnificativă, a riscului de cancer de sân după naştere (postpartum). Riscul de metastaze este mai mare, iar supravieţuirea este mai redusă comparativ cu femeile care nu au fost însărcinate sau au fost diagnosticate în afara sarcinii, indiferent de statusul receptorilor hormonali ai celulelor tumorale. Riscul creşte odată cu vârsta mamei.
Cercetătorii din cadrul Diviziei de Plasticitate Celulară în Patologiile Asociate Îmbătrânirii au studiat dezvoltarea şi fiziologia glandei mamare la şoareci. Ei au identificat prezenţa celulelor senescente în mod specific în timpul involuţiei. Senescenţa este un proces prin care o celulă îşi opreşte definitiv diviziunea şi nu se mai multiplică, deşi rămâne activă din punct de vedere metabolic. Majoritatea celulelor care au intrat în senescenţă erau celule producătoare de lapte.
Folosind un tratament farmacologic capabil să elimine selectiv celulele senescente, cercetătorii au demonstrat că senescenţa este esenţială pentru desfăşurarea normală a procesului prin care glanda mamară revine la starea de dinaintea sarcinii şi alăptării. În absenţa acestui proces, remodelarea ţesutului este întârziată. Celulele senescente secretă molecule prin care atrag macrofage, un tip de celule imune, şi coordonează astfel remodelarea microambientului tisular.
Studiul, publicat miercuri, în revista Nature Aging, evidenţiază însă şi un rol paradoxal al senescenţei. Deşi este benefică pentru refacerea ţesutului mamar după sarcină, mecanismele celulare pot fi deturnate de celulele canceroase pentru a favoriza formarea tumorilor cancerului.
Celulele senescente promovează plasticitatea celulelor tumorale prin factorii secretaţi. Plasticitatea înseamnă capacitatea celulelor tumorale de a se adapta mai uşor la schimbările din mediul lor. Această adaptare le permite să supravieţuiască şi să se răspândească mai eficient în organism.
În modelele analizate de cancer mamar la şoareci, eliminarea celulelor senescente în timpul involuţiei a întârziat semnificativ dezvoltarea tumorilor şi a redus formarea metastazelor.
Rezultatele sugerează că intervenţiile ţintite pentru eliminarea celulelor senescente în această perioadă ar putea reduce riscul de cancer de sân postpartum.
Autorii arată că aceste date deschid calea pentru cercetări viitoare pe ţesuturi umane, pentru a evalua modul în care aceste mecanisme pot fi utilizate în dezvoltarea unor strategii de prevenţie.
Cercetarea a fost finanţată de Institutul Pasteur, Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa, Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Fundaţia ARC.
Stânga: Morfologia glandei mamare la şoarece după marcarea celulelor senescente (în albastru). Centru: Imagine mărită a porţiunii distale a glandei mamare. Dreapta: Secţiune histologică a glandei mamare la şoarece după marcaj. Structurile alveolare senescente sunt evidenţiate în albastru. Canalele galactofore sunt evidenţiate în roz. Credit: Institutul Pasteur / Divizia de Plasticitate Celulară în Patologiile Asociate Îmbătrânirii (Cellular Plasticity in Age-Related Pathologies Unit), februarie 2026
