Declanşarea morţii celulare în melanomul metastatic ar putea deschide calea pentru noi tratamente oncologice. Un studiu, publicat recent în revista Nature, oferă noi modalităţi de a înţelege cancerul şi punctele sale vulnerabile şi sugerează că anumiţi inhibitori de proteine ar putea reprezenta tratamente eficiente împotriva acestei boli.
Metastazele melanomului rămân una dintre cele mai mari provocări în oncologie, însă cercetătorii au descoperit o posibilă slăbiciune a acestor celule agresive.
O echipă de la Harvard T.H. Chan School of Public Health a identificat o proteină esenţială pentru supravieţuirea celulelor tumorale care se răspândesc în ganglionii limfatici, deschizând drumul către o nouă clasă de tratamente anticancer.
Studiul, publicat miercuri în revista Nature, arată că celulele de melanom metastatic se bazează pe proteina supresoare a feroptozei 1 (FSP1) pentru a evita moartea celulară. Când această proteină este inhibată, celulele tumorale nu mai pot contracara stresul oxidativ şi mor printr-un proces numit feroptoză - o formă de moarte celulară cauzată de oxidarea excesivă a lipidelor din membrana celulară.
Cercetătorii au testat efectul inhibitorilor FSP1 pe modele animale, folosind tumori de melanom care s-au extins în ganglionii limfatici ai şoarecilor.
Rezultatele au arătat că blocarea FSP1 reduce semnificativ creşterea tumorilor în acest mediu.
Interesant este că, în experimentele efectuate pe celule de melanom crescute în laborator (in vitro), acelaşi tratament a avut efecte minore, ceea ce sugerează că mediul din organism joacă un rol decisiv în modul în care cancerul se apără împotriva morţii celulare.
„Am observat că celulele de melanom din ganglionii limfatici devin dependente de FSP1 pentru a supravieţui şi că inhibarea acesteia poate reduce proliferarea lor”, a explicat autoarea principală, dr. Jessalyn Ubellacker, asistent universitar, specialist în metabolismul molecular, citată într-un comunicat.
Echipa subliniază că aceste rezultate pot sta la baza unor noi strategii terapeutice menite să încetinească evoluţia cancerului prin ţintirea mecanismelor de apărare împotriva feroptozei.
Feroptoza este cercetată de mai mulţi ani ca metodă alternativă de distrugere a celulelor canceroase. Totuşi, majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe experimente în condiţii de laborator, fără a analiza modul în care mediul biologic real influenţează rezistenţa la acest proces.
În plus, studiul evidenţiază că nu toate celulele tumorale răspund la fel: contextul tisular - adică mediul organului în care ajung - poate determina care sisteme antioxidante sunt activate pentru supravieţuire. Această adaptare specifică explică de ce metastazele, nu tumorile primare, sunt responsabile pentru majoritatea deceselor cauzate de cancer.
În acelaşi număr al revistei, un alt studiu condus de cercetători de la Universitatea New York a confirmat că inhibarea FSP1 declanşează feroptoza şi reduce creşterea tumorilor pulmonare.
Cele două studii consolidează ideea că FSP1 reprezintă o ţintă promiţătoare pentru terapii antitumorale, indiferent de tipul de cancer.
Inhibitorii utilizaţi au fost dezvoltaţi în laboratoarele conduse de dr. Marcus Conrad (Helmholtz Munich) şi dr. James Olzmann (Universitatea California, Berkeley). O parte dintre autorii studiului sunt cofondatori ai companiei ROSCUE Therapeutics GmbH, care deţine drepturile asupra unor dintre compuşii experimentali investigaţi.
