În timp ce bolile alergice şi autoimune la copii se află pe un trend alarmant de creştere, o nouă cercetare atrage atenţia asupra unui factor puţin discutat, dar semnificativ, şi anume lipsa unor bacterii intestinale benefice în primele luni de viaţă. Studiul, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional în Statele Unite, aduce dovezi solide că absenţa timpurie a bacteriilor intestinale benefice poate afecta fundamental dezvoltarea sistemului imunitar al copilului şi poate predispune la boli precum astmul, eczema sau alergiile severe.
Microbiomul intestinal al sugarilor este esenţial pentru dezvoltarea sistemului imunitar şi influenţează riscul de apariţie a bolilor netransmisibile mai târziu în viaţă.
Aproape unul din patru sugari nu are suficient de mulţi microbi intestinali sănătoşi, esenţiali pentru „antrenarea” imunităţii, ceea ce îi expune la un risc crescut de a dezvolta, până la vârsta de 2 ani, afecţiuni precum alergii, astm sau eczeme.
Bifidobacteriile fac parte din primul val de bacterii benefice care colonizează intestinul uman, iar prezenţa lor este asociată cu efecte pozitive asupra sănătăţii gazdei, inclusiv protecţie împotriva bolilor metabolice, a infecţiilor gastrointestinale şi a inflamaţiilor.
Un studiu, recent publicat în revista Communications Biology, a analizat microbiomul intestinal a 412 sugari, selectaţi pentru a reprezenta diversitatea demografică a copiilor americani la nivel naţional, şi a constatat un deficit larg răspândit de bifidobacterii.
Datele de sănătate pe termen lung au indicat că lipsa acestor bacterii detectabile poate contribui la apariţia atopiei - predispoziţia genetică pentru dezvoltarea bolilor alergice.
Estimările la nivel mondial sugerează că până la 40% din populaţie suferă de o formă de alergie la substanţe din mediu: polen, praf, acarieni sau păr de animale.
În ultimele decenii, prevalenţa acestor afecţiuni a crescut şi în rândul copiilor, de la simptome sezoniere uşoare (nas care curge, strănut, mâncărimi ale ochilor) la eczeme severe şi alergii alimentare cu potenţial letal, ce pot declanşa şoc anafilactic.
Datele recente sugerează că apariţia acestor boli netransmisibile îşi are rădăcinile în primele 1.000 de zile de viaţă ale copilului, din perioada intrauterină şi până la vârsta de 2 ani.
Cercetătorii consideră că, deşi stilul de viaţă şi factorii de mediu joacă un rol, un factor-cheie este dezechilibrul microbiomului intestinal. În cazul sugarilor, această perturbare presupune pierderea extinsă a unor tulpini benefice de Bifidobacterium, esenţiale pentru dezvoltarea timpurie a imunităţii şi pentru sănătatea pe termen lung.
Modalitatea de a naştere (cezariană sau naturală), alăptarea sau hrănirea bebeluşului cu lapte praf şi expunerea la antibiotice îi influenţează diversitatea microbiomului intestinal, factor asociat ulterior cu probleme de sănătate precum alergii, boli autoimune şi obezitate.
Alte studii anterioare din Statele Unite asupra bacteriilor intestinale la sugari au fost în general limitate ca amploare şi nereprezentative pentru întreaga populaţie.
Pentru a acoperi acest gol, cercetătorii au lansat studiul „My Baby Biome”, o cercetare longitudinală pe şapte ani care a inclus date naţionale reprezentative despre microbiomul intestinal infantil şi compuşii rezultaţi din activitatea metabolică a microbilor.
Analiza datelor a arătat că 25% dintre sugarii americani cu vârsta între 1 şi 3 luni prezentau un deficit de Bifidobacterium, procentul fiind mai ridicat în cazul naşterilor prin cezariană (35%) faţă de cele naturale (19%).
La copiii născuţi prin cezariană, aceste bacterii benefice erau adesea înlocuite de bacterii potenţial patogene, care consumă oligozaharide din laptele matern, componente esenţiale pentru formarea microbiomului infantil.
S-a observat, de asemenea, că microbiomurile bogate în bifidobacterii aveau mai puţine gene asociate rezistenţei antimicrobiene şi bolilor şi prezentau profile metabolice mai favorabile.
Cercetătorii remarcă faptul că, deşi conceptul de disbioză (dezechilibrul microbiomului intestinal) rămâne subiect de dezbatere, corelaţia strânsă dintre structura microbiomului şi starea de sănătate a sugarului indică faptul că absenţa acestor tulpini esenţiale de Bifidobacterium constituie o veritabilă formă de disbioză în primele etape ale vieţii.
Foto articol: Microbiomul intestinal al sugarului joacă un rol esenţial în dezvoltarea sistemului imunitar şi influenţează riscul de apariţie a bolilor netransmisibile (noncommunicable diseases - NCD) mai târziu în viaţă. Credit: Darryl Leja, Institutul Naţional de Cercetare a Genomului Uman, Institutul Naţional de Sănătate (SUA).
