Un nou studiu sugerează că unele medicamente utilizate pentru scăderea în greutate ar putea avea un rol în prevenirea unor complicaţii grave care apar după infarctul miocardic. Rezultatele provin din cercetări pe modele animale şi indică un posibil beneficiu asupra circulaţiei sângelui în inimă în perioada de recuperare.
Medicamentele analizate fac parte din clasa agoniştilor receptorului GLP-1 (peptidul 1 asemănător glucagonului), utilizate în prezent pentru tratamentul obezităţii şi al diabetului zaharat.
Potrivit studiului, aceste tratamente ar putea reduce riscul afectării ţesutului cardiac care apare la până la jumătate dintre persoanele care suferă anual un infarct.
Cercetarea a fost realizată de specialişti în boli cardiovasculare de la Universitatea din Bristol şi University College London, cu finanţare din partea British Heart Foundation.
Rezultatele au fost publicate recent în revista Nature Communications.
În aproape jumătate dintre cazurile de infarct, vasele mici de sânge din inimă rămân îngustate chiar şi după ce artera principală blocată este redeschisă prin tratament de urgenţă. Această complicaţie împiedică sângele să ajungă în anumite zone ale muşchiului cardiac, fiind caracterizată de lipsa reluării fluxului sanguin la nivelul unor zone din muşchiul cardiac, în ciuda redeschiderii arterei principale, astfel încât sângele nu mai ajunge în acele regiuni ale inimii. Fenomenul creşte riscul de deces sau de reinternare pentru insuficienţă cardiacă în decurs de un an de la infarct.
Autorii studiului au constatat că medicamentele GLP-1 ar putea preveni apariţia acestei complicaţii. Potrivit coordonatoarei cercetării, dr. Svetlana Mastitskaya, lector la Facultatea de Medicină a Universităţii din Bristol, rezultatele sunt suficient de promiţătoare pentru a deschide perspectiva administrării acestor medicamente încă din faza pre-spitalicească, inclusiv de către echipajele de ambulanţă, sau în timpul procedurii de redeschidere a arterei ocluzionate.
Echipa precizează însă că datele actuale provin exclusiv din studii pe modele animale, fiind necesare cercetări clinice care să confirme aceleaşi beneficii la pacienţi înainte ca această indicaţie să poată fi luată în considerare în practica medicală.
Profesorul David Attwell, coautor al studiului de la University College London, a descris această abordare drept o posibilă soluţie care ar putea salva vieţi în cazul pacienţilor care dezvoltă această complicaţie.
În prezent, nu se cunoaşte cu exactitate de ce acest fenomen apare atât de frecvent după infarct, în ciuda tratamentului standard.
Potrivit profesorului Bryan Williams, director ştiinţific şi medical al British Heart Foundation, studiul sugerează că imitarea acţiunii hormonului GLP-1 ar putea îmbunătăţi fluxul de sânge prin vasele mici ale inimii şi ar putea avea, în viitor, un rol în tratamentul infarctului. El a subliniat însă că sunt necesare cercetări detaliate la om şi studii clinice înainte ca aceste medicamente să fie utilizate în acest scop.
