Temperaturile ridicate din timpul verii nu înseamnă doar disconfort termic, ci pot deveni un factor serios de risc pentru sănătate, afectând mai multe sisteme ale corpului uman. Autorităţile din România sunt în alertă din cauza valului de caniculă aşteptat în perioada următoare, iar medicii avertizează asupra pericolelor ascunse ale verii din aceste zile.
Din punct de vedere cardiologic, căldura extremă pune presiune suplimentară pe sistemul cardiovascular. Vasele de sânge se dilată, ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale şi la un efort mai mare al inimii pentru a menţine un debit sanguin eficient. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială sau afecţiuni coronariene pot resimţi simptome precum ameţeli, bătăi accelerate ale inimii, dureri toracice, oboseală bruscă sau chiar episoade de leşin. „În condiţii de caniculă, inima este nevoită să pompeze mai intens pentru a răci organismul, ceea ce înseamnă un efort suplimentar mai ales pentru cei deja diagnosticaţi cu boli cardiovasculare. Hidratarea corectă, evitarea expunerii la soare şi monitorizarea tensiunii sunt paşi esenţiali pentru prevenţie”, declară Diana Lucuţa, medic cardiolog în cadrul M Hospital.
Creierul este unul dintre cele mai sensibile organe în faţa temperaturilor ridicate. Din perspectivă neurologică, expunerea prelungită la caniculă poate duce la epuizare termică, insolaţie, confuzie, dureri de cap severe sau agravarea unor afecţiuni precum scleroza multiplă sau epilepsia. „Un creier deshidratat este un creier încetinit. Mulţi pacienţi acuză dificultăţi de concentrare, tulburări de somn sau chiar halucinaţii în cazuri severe de expunere la soare fără protecţie. Iar pentru cei cu boli neurologice, vara este o perioadă cu risc crescut de decompensare”, explică dr. Adriana Grigore, medic neurolog.
Este important să consumăm apă în mod regulat, nu doar atunci când ne este sete, să evităm supraexpunerea la stimuli termici şi să nu întrerupem tratamentul prescris.
Ochii sunt, de asemenea, afectaţi de razele UV puternice. Potrivit Dr. Tanja Ristova, medic oftalmolog în cadrul M Hospital, soarele intens poate declanşa fotofobie, uscăciune oculară şi chiar arsuri corneene în cazuri extreme. Persoanele care petrec mult timp în aer liber sunt sfătuite să poarte ochelari de soare cu protecţie UV certificată şi să evite expunerea în orele de vârf. „Ochiul nu are un mecanism natural eficient de protecţie împotriva razelor UV. Nu doar retina are de suferit, ci şi corneea, care se poate inflama, ducând la durere, roşeaţă şi sensibilitate crescută la lumină”, adaugă medicul.
Şi sistemul digestiv este sensibil la temperaturile ridicate. Din perspectiva gastroenterologiei, vara este sezonul ideal pentru apariţia toxiinfecţiilor alimentare, tulburărilor digestive şi dezechilibrelor electrolitice cauzate de transpiraţia excesivă. „Mulţi pacienţi acuză crampe abdominale, diaree sau greaţă, mai ales dacă au consumat alimente care au fost păstrate la temperaturi nepotrivite. De asemenea, deshidratarea afectează procesul digestiv şi poate duce la constipaţie sau disconfort abdominal”, explică Dr. Livia Negoiţă, medic gastroenterolog în cadrul M Hospital. Se recomandă consumul de alimente proaspete, bogate în apă – cum sunt pepenele, castraveţii sau salatele verzi – şi evitarea produselor grase, procesate sau uşor perisabile.
Canicula poate afecta pielea, mai ales în cazul celor predispuşi la afecţiuni dermatologice. ”Iritaţii, arsuri solare, dermatită de contact sau eczeme pot apărea cu uşurinţă în lipsa protecţiei adecvate. Pielea este prima barieră de apărare a organismului, dar şi prima care suferă în faţa agresiunilor externe”, explică Dr. Mihaela Balaban, dermatolog M Hospital.
Medicii subliniază importanţa unor măsuri simple, dar esenţiale: evitarea expunerii directe la soare în timpul orelor de vârf (10-16), hidratarea cu 2-2,5 litri de apă pe zi, îmbrăcămintea din materiale naturale, consumul de fructe şi legume bogate în apă şi electroliţi, precum şi menţinerea unei temperaturi constante în locuinţe. Simptome precum dureri de cap persistente, ameţeli, uscăciune severă a gurii, oboseală extremă, febră sau pierderea cunoştinţei necesită asistenţă medicală imediată.
