Unele dintre cele mai utilizate medicamente GLP-1 pentru diabet şi obezitate sunt investigate tot mai atent pentru un posibil efect asupra dependenţelor. Datele disponibile până acum sugerează că aceste tratamente ar putea reduce riscul unor tulburări legate de consumul de substanţe, dar sunt necesare studii clinice mai mari pentru a confirma acest efect.
Tot mai multe dovezi sugerează că medicamentele foarte populare pentru slăbit din clasa GLP-1 ar putea avea şi un rol în tratamentul dependenţelor, iar domeniul pare să se apropie de răspunsuri mai clare prin studii suplimentare.
Aceste medicamente, aprobate pentru tratamentul diabetului şi obezităţii, sunt deja utilizate de milioane de oameni. Ele ajută la scăderea în greutate prin acţiune atât la nivelul intestinului, cât şi al creierului, influenţând digestia, insulina şi apetitul, reducând poftele şi ceea ce utilizatorii descriu drept preocupare persistentă legată de mâncare.
Numite astfel deoarece imită efectul hormonului natural GLP-1 (peptidul 1 asemănător glucagonului), aceste medicamente au arătat rezultate şi în boli cardiovasculare, insuficienţă cardiacă, apnee în somn şi boală renală.
Dependenţa ar putea fi una dintre următoarele direcţii de cercetare, într-un domeniu în care doar o mică parte dintre pacienţi primesc în prezent tratament medicamentos.
Dacă aceste medicamente se vor dovedi sigure şi eficiente pentru tratamentul tulburărilor legate de consumul de substanţe, ele ar putea deveni în practică cele mai prescrise terapii medicamentoase pentru dependenţă, a declarat pentru CNN dr. W. Kyle Simmons, profesor de farmacologie şi fiziologie la Oklahoma State University, care studiază rolul GLP-1 în mecanismele dependenţei. El a precizat că datele nu sunt încă complete, dar direcţia rezultatelor este încurajatoare.
O mare parte din cercetările făcute până acum în acest domeniu provin din studii pe animale, care au ajutat la înţelegerea modului în care aceste medicamente ar putea acţiona asupra sistemelor cerebrale implicate în recompensă.
Au existat şi alte studii care au analizat efectele asupra dependenţelor în utilizarea obişnuită a acestor medicamente prescrise pentru alte boli.
Deşi unele studii clinice de dimensiuni mai mici au adăugat argumente în favoarea unui posibil efect, mai ales în tulburarea de consum de alcool, sunt necesare studii mai ample pentru confirmare, a subliniat, pentru sursa, citată dr. Daniel Drucker, cercetător la University of Toronto şi unul dintre pionierii cercetării GLP-1.
Potrivit experţilor, interesul şi investiţiile în studiile privind dependenţa au pornit mai lent, dar acum domeniul s-a accelerat puternic, iar în următoarele şase luni sunt aşteptate rezultate din câteva studii bine concepute şi cu putere statistică adecvată, în special pentru tulburarea de consum de alcool.
Până atunci, studii precum o analiză recent publicată a datelor medicale continuă să alimenteze interesul. Folosind baze de date ale Department of Veterans Affairs din Statele Unite, cercetători de la Washington University School of Medicine din St. Louis au analizat evoluţia tulburărilor legate de consumul de substanţe la peste 600.000 de persoane cu diabet zaharat de tip 2.
Participanţii au primit fie medicamente GLP-1, fie medicamente dintr-o altă clasă, numită inhibitori SGLT2.
Studiul a arătat că persoanele tratate cu medicamente GLP-1 au avut o probabilitate mai mică de a dezvolta mai multe tipuri de tulburări legate de consumul de substanţe sau de a avea evoluţii grave, precum spitalizare ori supradoză, dacă aveau deja un astfel de diagnostic.
Studiul a fost publicat miercuri în revista BMJ.
„Vorbim despre un medicament pentru diabet şi obezitate, nu despre un medicament pentru dependenţă”, a spus dr. Ziyad Al-Aly, epidemiolog clinic şi şef al Research and Development Service la VA St. Louis Health Care System, care a coordonat studiul.
El a arătat că surprinzătoare sunt amploarea şi consecvenţa efectului observat pentru diferite substanţe.
Echipa a comparat riscul de diagnostic pentru tulburări legate de consumul de alcool, cannabis, cocaină, nicotină, opioide şi alte substanţe.
Rezultatele au arătat că utilizarea medicamentelor GLP-1 a fost asociată cu aproximativ şapte cazuri mai puţine la 1.000 de persoane care au dezvoltat orice tulburare de consum de substanţe în cei trei ani ai studiului.
Dr. Christian Hendershot, director de cercetare clinică la USC Institute for Addiction Science, care nu a fost implicat în noua cercetare, dar a condus studii cu GLP-1 în dependenţe, a spus că unul dintre cele mai promiţătoare aspecte este semnalul unui posibil efect protector asupra mai multor tipuri de tulburări de consum de substanţe în acelaşi set de date.
El a evidenţiat în special rezultatele privind tulburările legate de consumul de cocaină şi cannabis, pentru care nu există în prezent medicamente.
Studiul a sugerat şi că aceste medicamente ar putea reduce riscurile la persoanele care au deja astfel de tulburări.
Cercetătorii spun că scăderea riscului observată în studiu este foarte mare, menţionând o reducere cu 50% a deceselor asociate consumului de droguri.
Supradozele au provocat peste 79.000 de decese în Statele Unite în 2024, potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din Statele Unite. Totuşi, rata deceselor prin supradoză este în scădere, iar cercetătorii au asociat această evoluţie cu schimbări în disponibilitatea drogurilor, cu acces mai bun la tratament şi cu utilizarea mai largă a naloxonei, medicament care poate inversa supradoza de opioide.
Nu este clar dacă utilizarea pe scară largă a medicamentelor GLP-1 contribuie şi ea la această tendinţă.
Experţii spun că, este posibil, dar că este greu de estimat cât de probabil este şi cât de mare ar putea fi contribuţia acestor medicamente.
Dr. Caleb Alexander, profesor de epidemiologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, a declarat că dimensiunea efectului observat asupra deceselor prin supradoză pare neobişnuit de mare, şi a remarcat mai multe puncte forte ale studiului.
El a descris cercetarea ca fiind un studiu observaţional de amploare şi bine realizat din punct de vedere metodologic, dar a subliniat că pacienţii care încep tratament cu medicamente GLP-1 pot avea caracteristici diferite faţă de cei care primesc alte medicamente pentru diabet.
Aceste persoane ar putea fi mai motivate să îşi modifice comportamentul, mai implicate în gestionarea propriei stări de sănătate sau monitorizate mai atent în cadrul îngrijirii medicale, iar astfel de diferenţe pot influenţa rezultatele legate de consumul de substanţe.
Specialiştii care au comentat rezultatele au atras atenţia şi asupra faptului că studiul, fiind realizat pe baza dosarelor medicale din sistemul veteranilor, a inclus în majoritate bărbaţi şi persoane mai în vârstă decât populaţia generală, ceea ce ridică întrebări privind măsura în care rezultatele se aplică şi altor grupe de populaţie.
Din acest motiv, sunt necesare mai multe studii clinice randomizate şi controlate, a subliniat el. Aceste studii împart pacienţii de la început în grupuri comparabile şi administrează o intervenţie unuia dintre grupuri pentru a evalua siguranţa şi eficienţa.
Dr. Simmons conduce în prezent un studiu care evaluează semaglutida, substanţa activă din medicamentul pus pe piaţă sub denumirea comercială de Ozempic, pentru reducerea consumului de alcool, iar un studiu similar este în desfăşurare la National Institute on Drug Abuse din Baltimore.
Sunt planificate sau deja în desfăşurare studii şi pentru tulburarea legată de consumul de cocaină şi opioide.
Grupul farmaceutic danez Novo Nordisk, producătorul medicamentului, a anunţat că va studia efectele medicamentelor sale asupra consumului de alcool într-un studiu la persoane cu boală hepatică asociată alcoolului.
Grupul farmaceutic american Eli Lilly, care produce la rândul său un tratament bazat pe GLP-1, substanţa activă tirzepatidă (Mounjaro), testează, în prezent, un medicament experimental numit brenipatidă în tulburările legate de consumul de alcool, tutun şi opioide.
Printre motivele de îngrijorare legat de medicamentele GLP-1 se numnără şi posibilitatea unei asocieri cu risc crescut de suicid sau gânduri suicidare, ceea ce a determinat autorităţile europene de reglementare să deschidă o investigaţie în acest sens, în 2023.
Ulterior, mai multe studii, inclusiv o analiză amplă a dosarelor medicale din Statele Unite, nu au identificat o astfel de asociere, iar noul studiu se adaugă acestor date.
Cercetătorii menţionează că analiza actuală a arătat chiar o reducere cu 25% a gândurilor suicidare. Totuşi, cercetătorii subliniază că există încă numeroase incertitudini legate de modul în care acţionează aceste medicamente şi de oportunitatea utilizării lor în tratamentul dependenţelor.
Nu este clar ce efecte ar avea întreruperea bruscă a tratamentului, dacă utilizarea îndelungată determină adaptări ale creierului care ar putea diminua eficienţa medicamentelor sau dacă influenţarea circuitelor cerebrale implicate în recompensă ar putea afecta motivaţia, plăcerea activităţilor cotidiene ori tendinţa de asumare a unor riscuri constructive.
Experţii subliniază necesitatea unei abordări prudente şi a unor cercetări suplimentare, pentru că încă există multe lucruri necunoscute despre aceste medicamente.
