În România, numărul copiilor şi adolescenţilor supraponderali cu vârste între 5 şi 19 ani s-a dublat în ultimele două decenii, şi aproape unul din unsprezece copii se confruntă cu probleme grave de greutate, arată un raport UNICEF publicat miercuri. Această tendinţă îngrijorătoare este alimentată de consumul tot mai ridicat de alimente ultraprocesate şi fast-food, în contextul unei expuneri masive la reclame, inclusiv online, atenţionează experţii.
În România, procentul copiilor supraponderali cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani s-a dublat, arată raportul UNICEF. Dacă în anul 2000 doar 10% dintre copii se confruntau cu această problemă, în 2022 procentul a ajuns la 23%, ceea ce înseamnă că aproximativ 1 din 4 copii este supraponderal.
Situaţia este şi mai gravă în cazul obezităţii în grupa de vârstă 5-19 ani. De la 2% în 2000, s-a ajuns la 9% în 2022, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 11 copii suferă de obezitate, indicând o tendinţă de creştere rapidă.
În acelaşi timp, numărul copiilor subponderali a scăzut uşor, de la 6% la 5%.
Raportul UNICEF, intitulat Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children (Alimentarea profitului: cum mediile alimentare îi dezavantajează pe copii), se bazează pe date colectate din peste 190 de ţări.
La nivel global, obezitatea a ajuns să depăşească subponderalitatea, cu excepţia anumitor regiuni precum Africa subsahariană şi Asia de Sud, fenomen vizibil inclusiv în România.
Factori care favorizează creşterea obezităţii în România
UNICEF atrage atenţia că alimentele ultraprocesate şi fast-food-ul devin din ce în ce mai prezente în dieta copiilor.
Aceste produse, bogate în zahăr, sare, grăsimi nesănătoase şi aditivi, sunt promovate agresiv prin marketing digital şi accesibile inclusiv în şcoli şi magazinele din cartierele rezidenţiale.
„Când vorbim despre malnutriţie, nu mai discutăm doar despre copii subponderali. Obezitatea este o problemă tot mai îngrijorătoare, cu efecte majore asupra sănătăţii şi dezvoltării copiilor”, a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF, citată într-un comunicat.
Un sondaj global realizat de UNICEF în rândul tinerilor între 13 şi 24 de ani arată că 75% dintre respondenţi au fost expuşi la reclame pentru băuturi zaharoase, snacks-uri şi fast-food în ultima săptămână.
În România, se poate spune că fenomenul este similar, cu o expunere ridicată la reclame online care influenţează direct preferinţele alimentare ale copiilor.
Impactul pe termen lung asupra sănătăţii şi economiei
Copiii supraponderali au un risc crescut de a dezvolta rezistenţă la insulină, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare şi chiar unele forme de cancer pe măsură ce devin adulţi.
UNICEF avertizează că, fără măsuri de prevenţie, impactul economic al obezităţii va fi uriaş, atât în România, cât şi la nivel global.
Până în 2035, costurile asociate cu obezitatea ar putea depăşi 4 trilioane de dolari anual.
Ce este considerat supraponderalitate şi obezitate
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru copiii cu vârste între 5 şi 19 ani, un Indice al Masei Corporale (IMC) > 30 creşte exponenţial riscul de complicaţii şi patologii asociate, dintre care cele mai grave sunt diabetul zaharat şi bolile cardiovasculare.
Concluzii pentru România
Creşterea accelerată a obezităţii infantile în România este un semnal de alarmă pentru autorităţi, părinţi şi şcoli.
Raportul UNICEF subliniază nevoia urgentă de programe naţionale de educaţie nutriţională, reglementări mai stricte asupra marketingului alimentar destinat copiilor şi promovarea unor alternative sănătoase în şcoli.
Dacă nu se iau măsuri rapide, România riscă să se confrunte cu o criză de sănătate publică, cu efecte pe termen lung asupra generaţiilor viitoare.
