Costin Vasilescu este preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare şi dispozitive medicale (RASCI), asociaţia reprezentativă pentru acest sector de bază al industriei farmaceutice din România. De profesie farmacist, el are o experienţă de aproximativ 20 de ani în industria farmaceutică, fiind în prezent Head of Regulatory and Safety SEE (Europa de Sud-Est) în cadrul companiei Reckitt Benckiser. Costin Vasilescu a vorbit, pentru revista 360medical.ro, despre provocările acestui sector şi despre una dintre realizările din ultima perioadă.
Domnule Costin Vasilescu, până de curând, legislaţia din România permitea difuzarea reclamelor la dispozitive medicale cu rol de prevenţie a răspândirii infecţiilor cu transmisie sexuală (cum sunt prezervativele) doar după ora 23:00. Cum aţi reuşit să schimbaţi această regulă?
Într-adevăr, legislaţia controlată de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) era foarte restrictivă. Orice conţinut legat de sexualitate, inclusiv spoturile TV pentru dispozitive medicale cu rol de prevenţie a răspândirii infecţiilor cu transmisie sexuală, putea fi difuzat numai noaptea, între 23:00 şi 6:00.
Am considerat că această limitare nu doar că îngrădea comunicarea brandurilor, dar afecta şi posibilitatea de a transmite mesaje educaţionale de sănătate publică.
Am construit o strategie bazată pe cartografierea tuturor părţilor interesate şi pe argumentul fundamental că difuzarea spoturilor în timpul zilei este o măsură de prevenţie a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS), mai ales în rândul tinerilor.
Cum aţi reuşit să convingeţi autorităţile să accepte această perspectivă?
Am pornit de la un plan de conţinut educaţional, care să arate clar că prezervativul Durex nu este doar un produs comercial, ci un instrument esenţial pentru protecţia sănătăţii. Apoi am implicat lideri de opinie recunoscuţi în domeniul medical şi social, care au susţinut public importanţa acestei schimbări.
Cu aceste argumente am deschis dialogul cu CNA. După analizarea atentă a dovezilor şi vizionarea unui spot Durex, Consiliul a aprobat o excepţie specială, permiţând difuzarea reclamelor şi în timpul zilei.
A fost suficientă această excepţie sau v-aţi propus mai mult?
Excepţia a fost un pas important, dar nu suficient. Am dorit să obţinem o schimbare legislativă durabilă. Din poziţia de lider de piaţă – Durex deţine o cotă de aproape 90% în România – aveam responsabilitatea să acţionăm nu doar pentru brand, ci şi pentru întreaga categorie.
Am dezvoltat un plan amplu de influenţare externă, prin care am reuşit, în final, să determinăm ridicarea completă a interdicţiei.
Ce impact are această decizie pentru sănătatea publică din România?
Impactul este uriaş. Vorbim despre acces la informaţie pentru tineri, despre creşterea gradului de conştientizare a riscurilor şi despre promovarea unor comportamente responsabile.
Într-o ţară cu o puternică tradiţie religioasă, deschiderea unui astfel de dialog public reprezintă un pas uriaş înainte. Comunicarea deschisă despre prezervative nu înseamnă încurajarea sexualităţii, ci promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor.
Cum evaluaţi succesul acestei iniţiative?
Pentru mine şi echipa mea, adevăratul KPI a fost impactul. Am demonstrat că o strategie bine construită, susţinută de expertiză şi de parteneriate solide, poate genera schimbări legislative în beneficiul comunităţii.
Această reuşită consolidează şi reputaţia companiei Reckitt în România, dar mai ales ajută la protejarea sănătăţii publice. Cred că am arătat că leadershipul autentic înseamnă să îmbini interesul de business cu responsabilitatea socială.
