Cercetătorii explorează noi modalităţi de administrare a vaccinurilor pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva infecţiilor respiratorii. Un studiu recent indică faptul că administrarea unui booster vaccinal prin spray nazal poate genera un răspuns imun mai puternic şi mai durabil decât rapelurile administrate prin injecţie, oferind în acelaşi timp protecţie mai largă împotriva unor coronavirusuri înrudite.
Un booster vaccinal (doză de rapel) administrat intranazal poate produce răspunsuri imune mai puternice şi mai extinse decât rapelurile cu ARN mesager (ARNm) convenţionale şi poate oferi protecţie mai bună împotriva infecţiei cu sarbecovirusuri, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Yong Loo Lin School of Medicine din cadrul National University of Singapore şi de la Monash University din Australia.
Rezultatele au fost publicate în Journal of Clinical Investigation - JCI.
Studiul a fost coordonat de profesorul asociat Sylvie Alonso, iar primul autor este dr. Nicholas Cheang, ambii din cadrul Departamentului de Microbiologie şi Imunologie şi al programului Infectious Diseases Translational Research de la NUS Medicine.
Cercetarea a evaluat mai mulţi candidaţi pentru booster vaccinal şi diferite modalităţi de administrare, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul şi durata protecţiei imune împotriva sarbecovirusurilor.
Sarbecovirusurile reprezintă o categorie de coronavirusuri care pot provoca infecţii respiratorii.
Din această categorie fac parte SARS-CoV-2, responsabil de pandemia de Covid-19, precum şi SARS-CoV-1, virusul care a provocat epidemia de SARS din anul 2003.
Cercetătorii au dezvoltat un candidat de vaccin denumit Clec9AOMNI, conceput pentru a direcţiona antigenul către celulele dendritice. Aceste celule ale sistemului imun au un rol esenţial în iniţierea răspunsului imun adaptativ, care include producerea de anticorpi şi activarea limfocitelor T.
Vaccinul utilizează o platformă în care un anticorp monoclonal care recunoaşte receptorul Clec9A este legat de un antigen vaccinal. Antigenul include domeniul de legare de receptor - regiunea virală care se ataşează de receptorul celular -, provenit din SARS-CoV-2 varianta omicron XBB.1.5 şi SARS-CoV-1.
În cadrul studiului, modele de laborator care primiseră vaccinuri ARNm împotriva Covid-19 cu trei luni înainte au fost tratate cu o singură doză intranazală de Clec9AOMNI.
Răspunsurile imune au fost evaluate în sânge şi în tractul respirator timp de până la şase luni, iar eficacitatea a fost analizată şi în raport cu infecţia cu SARS-CoV-2 varianta omicron.
Comparativ cu rapelurile ARNm administrate intramuscular, boosterul nazal Clec9AOMNI a indus niveluri semnificativ mai mari de anticorpi neutralizanţi şi răspunsuri puternice ale limfocitelor T la nivelul plămânilor şi al ţesuturilor nazale.
Imunitatea s-a menţinut cel puţin şase luni.
De asemenea, protecţia împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 varianta omicron a fost mai puternică, virusul nefiind detectat în ţesuturile pulmonare şi nazale.
Rezultatele sugerează că acest tip de booster ar putea depăşi unele limitări ale vaccinurilor ARNm actuale împotriva Covid-19.
Printre acestea se numără scăderea în timp a imunităţii, protecţia insuficientă la nivelul mucoaselor respiratorii şi spectrul limitat de protecţie, deoarece vaccinurile existente nu acoperă sarbecovirusurile dincolo de familia SARS-CoV-2.
În testele realizate în cadrul studiului, Clec9AOMNI a indus un răspuns imun protector împotriva unui spectru larg de variante virale SARS-CoV-2.
Potrivit autorilor, această caracteristică ar putea reduce necesitatea administrării repetate a boosterelor şi ar putea contribui la menţinerea unui nivel optim de imunitate în populaţie.
Cercetătorii spun că vaccinurile existente rămân foarte eficiente în prevenirea formelor severe de boală, însă protecţia împotriva infecţiei şi a transmiterii scade după câteva luni, în parte deoarece aceste vaccinuri generează un nivel redus de imunitate la nivelul mucoaselor, cum sunt cele din nas şi plămâni.
Potrivit autorilor, vaccinul intranazal Clec9AOMNI ar putea aborda aceste limitări şi ar putea oferi o protecţie mai bună pentru persoanele vârstnice sau pentru alte grupuri vulnerabile care nu pot primi vaccinuri administrate intramuscular.
Majoritatea formulărilor vaccinale actuale nu sunt optimizate pentru administrare nazală, deoarece mediul din mucoasa nazală poate degrada rapid componentele vaccinului înainte de declanşarea unui răspuns imun eficient.
Platforma de vaccinare care vizează receptorul Clec9A ar putea reprezenta o soluţie, deoarece permite menţinerea eficienţei şi duratei răspunsului imun la nivelul tractului respirator.
Specialişti de la Monash Biomedicine Discovery Institute subliniază că direcţionarea antigenelor către celulele dendritice prin platforma Clec9A deschide noi direcţii în proiectarea vaccinurilor şi evidenţiază potenţialul boosterelor intranazale de a preveni infecţia chiar la locul de intrare al virusului în organism.
Întrucât subtipul de celule dendritice vizat de platforma Clec9A este prezent şi la oameni, cercetătorii intenţionează să continue studiile pentru a confirma relevanţa acestor rezultate pentru anatomia şi răspunsul imun uman.
Echipa urmăreşte, de asemenea, să aplice această abordare şi pentru alte boli infecţioase sau neinfecţioase, în contextul pregătirii pentru viitoare pandemii şi crize de sănătate publică.
