O hernie abdominală apare atunci când o parte din intestin se exteriorizează printr-un defect al peretelui abdominal, formând o umflătură vizibilă. Herniile pot apărea pe măsură ce corpul îmbătrâneşte, iar muşchii devin mai slăbiţi, dar pot rezulta şi în urma unei leziuni, a unei intervenţii chirurgicale sau anomalii congenitale.
Dacă hernia nu este tratată la timp, pot să apară complicaţii precum obstrucţie intestinală, necroză sau gangrenă a ţesutului încarcerat sau strangulat. În prezent, tratamentul este realizat prin operaţii minim invazive, cu recuperare rapidă şi durată scurtă de spitalizare.
La SANADOR, pacienţii au acces la consultaţii de specialitate pentru diagnosticul de hernie şi la proceduri moderne de tratament, în funcţie de recomandarea medicală stabilită pentru fiecare în parte. La Spitalul Clinic SANADOR, pacienţii beneficiază de operaţie de hernie realizată minim invaziv, prin chirurgie laparoscopică sau chirurgie robotică, în funcţie de caz.
Tipuri de hernii abdominale
Există mai multe tipuri de hernii abdominale, în funcţie de localizarea lor.
O hernie inghinală este cel mai frecvent tip de hernie şi afectează în special bărbaţii. Apare atunci când o parte din intestin pătrunde în canalul inghinal, pasajul care coboară pe interiorul coapsei.
Cazurile de hernie femurală apar în canalul femural, la baza coapsei, sunt mult mai mare şi mai de întâlnite la femei, pentru că acestea au un pelvis mai larg, cu o deschidere mai mare la nivelul spaţiului femural.
O hernie hiatală apare atunci când o porţiune din stomac pătrunde în torace prin orificiul diafragmatic.
Un tip special este hernia postincizională, numită şi eventraţie, care se formează atunci când un organ sau un ţesut se exteriorizează în apropierea unei incizii efectuate în peretele abdominal. Această problemă este o complicaţie care poate să apară după o intervenţie chirurgicală la nivelul abdomenului.
Hernia ombilicală înseamnă trecerea unei părţi din intestin printr-un defect al peretelui abdominal în apropierea buricului. Cele mai multe cazuri de hernie ombilicală sunt congenitale.
Alte tipuri de hernie abdominală includ hernie ventrală, formată la nivelul peretelui abdominal anterior, şi hernie epigastrică, în zona aflată sub stern şi deasupra buricului.
Factori de risc şi manifestări clinice
Nu toate herniile abdominale provoacă semne şi simptome şi, în funcţie de tipul de hernie, manifestările clinice pot fi diferite. Cel mai clar indiciu pentru acest diagnostic este o umflătură care apare atunci când pacientul face anumite activităţi fizice, în special când se încordează, ridică greutăţi, râde sau tuşeşte.
Simptomele pot include senzaţia presiune, înţepătură sau durere surdă atunci când hernia apare. Hernia hiatală are ca simptom principal refluxul gastroesofagian cronic. Unele hernii, precum cele femurale sau hiatale, pot fi prea adânci pentru a fi vizibile la exterior. În cazul bebeluşilor, o hernie poate fi vizibilă atunci când micuţii plâng sau defechează.
Riscul de hernie creşte la persoanele care stau mult timp în picioare sau ridică obiecte grele, suferă de tuse cronică sau de alergii care provoacă strănutat frecvent, se confruntă cu constipaţie cronică, au trecut prin proceduri de chirurgie pelvină sau abdominală, au avut sarcini repetate sau suferă de obezitate.
Herniile congenitale apar, în general, la copiii născuţi prematur, la cei care au fibroză chistică, o afecţiune a ţesutului conjunctiv, displazie congenitală de şold, testicule necoborâte sau alte probleme ale sistemului reproducător sau urinar.
Diagnosticul şi tratamentul herniilor abdominale
Un examen fizic este suficient pentru a diagnostica o hernie obişnuită, dar pentru unele tipuri ar putea fi necesare mai multe investigaţii, precum un CT sau o ecografie de ţesuturi moi.
Medicul va palpa trupul pacientului şi îi poate cere să tuşească sau să schimbe diverse poziţii, pentru a observa dacă apare hernia. Acesta va încerca să o împingă înapoi, pentru a vedea cât de grav este cazul. Herniile care nu mai pot fi împinse înapoi sunt mai grave şi necesită tratament chirurgical în cel mai scurt timp posibil.
Herniile tind să se agraveze în timp, nu dispar de la sine, deci la un moment dat, pentru sănătatea şi siguranţa pacientului, va fi necesar tratamentul chirurgical. O operaţie de hernie abdominală este, în general, o procedură minim invazivă, cu risc redus de complicaţii.
În timpul intervenţiei, chirurgul împinge ţesutul herniat înapoi la locul său, apoi repară defectul peretelui abdominal şi montează o plasă chirurgicală, pentru a preveni recidiva herniei. Tratamentul chirurgical minim invaziv al unei hernii abdominale are multiple beneficii pentru pacienţi, precum incizii mai mici, mai puţină durere post-operatorie şi o recuperare mai rapidă.
La Spitalul Clinic SANADOR, pacienţii beneficiază de operaţie laparoscopică sau robotică pentru hernia abdominală, în funcţie de indicaţia medicală stabilită pentru fiecare caz în parte.
În cazul unei hernii operate prin intervenţie laparoscopică, chirurgul foloseşte un laparoscop - un tub lung şi subţire cu o cameră în vârf – introdus printr-o mică incizie în abdomen pentru a vizualiza câmpul operator şi foloseşte instrumente chirurgicale subţiri, introduse tot prin incizii de mici dimensiuni, pentru a opera.
Pentru o hernie operată robotic, medicul manevrează instrumentele chirurgicale prin intermediul unor braţe robotice controlate de la distanţă, printr-o consolă. Chirurgia robotică permite o vizualizare mai bună a câmpului operator şi incizii foarte sigure şi precise.
La Spitalul Clinic SANADOR, operaţiile asistate robotic pentru tratamentul herniilor abdominale sunt efectuate de chirurgi foarte bine pregătiţi şi experimentaţi, cu robotul da Vinci Xi, un model foarte avansat. Intervenţiile chirurgicale se desfăşoară într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu sprijinul permanent al Secţiei ATI de categoria I, cu nivel de competenţă extinsă.
