Obezitatea nu are acelaşi impact asupra tuturor persoanelor, iar diferenţele genetice pot explica de ce unii oameni cu exces ponderal rămân relativ sănătoşi, în timp ce alţii dezvoltă afecţiuni grave precum diabetul zaharat de tip 2 sau bolile cardiovasculare.
Un nou studiu de amploare, publicat de cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai (New York) şi Universitatea din Copenhaga, aduce o perspectivă nouă asupra modului în care obezitatea influenţează sănătatea metabolică - procesele prin care organismul transformă şi utilizează energia, precum reglarea glicemiei, a colesterolului şi a tensiunii arteriale.
În ultimii 30 de ani, prevalenţa obezităţii a crescut alarmant la nivel global. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că, în 2022, una din opt persoane din lume trăia cu obezitate, numărul adulţilor afectaţi s-a dublat faţă de 1990, iar obezitatea în rândul adolescenţilor a crescut de patru ori.
Obezitatea este asociată de mult timp cu un risc crescut de afecţiuni grave, inclusiv hipertensiune arterială, dislipidemii (niveluri anormale de colesterol), diabet zaharat de tip 2 şi boli cardiovasculare.
Cercetătorii au analizat date genetice de la peste 450.000 de persoane de origine europeană, comparând nivelul de grăsime corporală cu markeri ai sănătăţii metabolice precum tensiunea arterială, nivelul colesterolului şi glicemia.
Rezultatele au evidenţiat 266 de variante genetice care par să permită acumularea de grăsime corporală fără a creşte proporţional riscul de boli metabolice.
Persoanele care poartă aceste variante genetice au tendinţa de a acumula mai multă grăsime corporală, dar prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta complicaţii metabolice precum diabetul sau bolile cardiovasculare.
Descoperirile ar putea schimba în viitor modul în care medicii estimează, previn şi tratează complicaţiile asociate obezităţii.
„Aceste informaţii ar putea ajuta medicii să identifice pacienţii cei mai vulnerabili la complicaţii şi să dezvolte tratamente noi care să reproducă efectele genetice protectoare observate la anumite persoane”, a explicat dr. Nathalie Chami, autoarea principală a studiului, citată într-un comunicat.
Studiul a identificat opt subtipuri distincte de obezitate, fiecare având un profil unic de risc pentru sănătate.
„Obezitatea nu este o singură boală, ci un grup de afecţiuni cu mecanisme diferite, ceea ce explică de ce impactul asupra sănătăţii variază atât de mult între indivizi”, a precizat Chami.
Interesant este că efectele variantelor genetice protectoare au fost observate încă din copilărie: copiii care prezentau aceste variante erau predispuşi la obezitate, dar nu manifestau semnele obişnuite de boală metabolică.
În etapa următoare, echipa de cercetare îşi propune să analizeze populaţii mai diverse, pentru a identifica noi gene care influenţează acumularea de grăsime corporală, dar care nu sunt asociate cu diabetul sau bolile cardiovasculare. Aceştia vor evalua măsuri ale grăsimii corporale în corelaţie cu indicatori cheie precum nivelul colesterolului, glicemia şi tensiunea arterială.
Cercetătorii avertizează, însă, că aceste descoperiri nu înseamnă că obezitatea este lipsită de riscuri.
„Majoritatea persoanelor cu obezitate continuă să se confrunte cu provocări serioase de sănătate, iar factori precum alimentaţia şi activitatea fizică rămân esenţiali pentru menţinerea sănătăţii generale”, a declarat dr. Zhe Wang, coautor al studiului şi profesor la Universitatea din Alabama.
Aceste rezultate deschid calea către o abordare personalizată a obezităţii, în care tratamentele şi recomandările preventive vor putea fi adaptate în funcţie de profilul genetic al fiecărui pacient.
Studiul evidenţiază faptul că obezitatea este o afecţiune cu multiple cauze şi mecanisme şi subliniază importanţa combinării informaţiilor genetice cu factorii de stil de viaţă pentru a reduce riscurile de sănătate asociate cu fenomenul obezităţii care afectează tot mai multe persoane în întreaga lume.
Studiul a fost publicat recent în revista Nature.
