Un nou tratament, bazat pe grefe de piele obţinute prin inginerie genetică din celulele proprii ale pacientului, aduce o schimbare majoră în abordarea rănilor cronice provocate de una dintre cele mai dureroase şi invalidante boli genetice dermatologice. Rezultatele unui studiu clinic de fază III, coordonat de Stanford Medicine, sugerează un avans remarcabil în reducerea durerii şi în restabilirea capacităţii funcţionale a pacienţilor afectaţi de epidermoliză buloasă severă, un grup de boli genetice rare caracterizate prin fragilitate cutanată şi apariţia unor leziuni veziculare la nivelul pielii şi al mucoaselor.
În cadrul studiului clinic, condus de Stanford Medicine, grefele de piele obţinute prin inginerie genetică din celulele proprii ale pacientului au demonstrată că pot fi eficace pentru tratarea rănilor persistente la persoanele care suferă de această boală dermatologică extrem de dureroasă.
Grefele tratează epidermoliza buloasă distrofică severă, o afecţiune genetică în care pielea este atât de fragilă încât chiar şi cea mai uşoară atingere provoacă băşici şi răni care devin leziuni mari, deschise, care nu se vindecă niciodată şi provoacă dureri intense.
Studiul clinic de fază III a arătat că pacienţii cu această afecţiune au înregistrat un răspuns semnificativ mai bun, mai puţină durere şi mai puţine mâncărimi la rănile tratate cu grefe de piele modificate genetic comparativ cu cele netratate.
Rezultatele au fost publicate luni, în revista The Lancet.
Terapia a fost aprobată în aprilie, în Statele Unite, de către Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA).
„Cu noua noastră tehnică de terapie genică, am reuşit să vindecăm rănile cele mai dificile, care erau, de regulă, şi cele mai dureroase pentru aceşti pacienţi. Este un vis devenit realitate pentru toţi oamenii de ştiinţă, medicii, asistentele şi pacienţii implicaţi în acest proces de cercetare lung şi dificil”, a declarat dr. Jean Tang, medic dermatolog, profesor şi autor principal al studiului, care tratează copii cu epidermoliză buloasă la Lucile Packard Children's Hospital Stanford.
Terapia personalizată cu grefele modificate genetic a redus considerabil gravitatea mai multor răni cronice la cei 11 pacienţi care au participat la studiu, majoritatea primind noul tratament în mai multe zone ale pielii.
Un alt tratament, un gel cu terapie genică aplicabil pe piele, este disponibil din 2023 şi ajută la prevenirea şi vindecarea rănilor mai mici, dar pacienţii aveau în continuare nevoie de o metodă eficientă pentru tratarea rănilor mai extinse şi mai persistente.
Grefele de piele răspund acestei nevoi şi sunt rezultatul a peste două decenii de cercetare la Stanford Medicine.
Începând cu anii 2000, echipele de cercetare Stanford au demonstrat că o genă corectată poate fi introdusă în celulele pielii, iar grefele astfel obţinute au funcţionat într-un model animal de boală, în care au fost testate iniţial, şi au fost sigure şi eficiente.
Tratamentul a fost apoi licenţiat de la Universitatea Stanford către compania Abeona Therapeutics, care poate produce grefele pentru pacienţi. Acestea vor fi disponibile în cinci spitale din Statele Unite.
Epidermoliza buloasă distrofică severă este foarte rară, afectând aproximativ 1 din 500.000 de persoane. Pacienţii au o mutaţie a genei colagenului VII, o proteină esenţială pentru coeziunea pielii.
„Colagenul VII este ca o capsă care prinde stratul superior de stratul inferior al pielii. Fără această „capsă” moleculară, straturile pielii se separă la cel mai mic contact, generând răni cronice, dureri extreme şi mâncărime. Aceşti copii sunt înveliţi în pansamente aproape complet, doar pentru a-şi proteja pielea delicată. Sunt cunoscuţi drept copiii fluture, pentru că pielea lor este fragilă precum aripile unui fluture”, explică dr. Tang.
Rănile prezintă un risc crescut de infecţie, şi chiar şi activităţile cele mai elementare, precum spălarea corpului, provoacă dureri intense. Pe durata vieţii, inflamaţia constantă şi rănile nevindecate îi expun pe aceşti pacienţi unui risc crescut de cancer de piele.
Alte zone ale corpului sunt şi ele afectate, inclusiv tractul digestiv şi ochii, dar leziunile pielii (cutanate) sunt cele mai greu de suportat.
În 2003, dr. Paul Khavari şi dr. Zurab Siprashvili au dezvoltat o metodă sigură şi eficientă de inginerie genetică a celulelor pielii pentru tratarea epidermolizei buloase, introducând o versiune corectată a genei defecte.
Echipa a demonstrat că grefele astfel obţinute puteau fi cultivate sub formă de fragmente mici de piele, funcţionale şi sigure pentru transplant.
În decurs de două decenii, aceste cercetări au condus la dezvoltarea terapiei genice cutanate destinate pacienţilor, culminând cu un studiu clinic de fază I, publicat în 2016, care a evidenţiat primele dovezi privind siguranţa şi eficacitatea acestei abordări terapeutice.
Pentru realizarea grefelor personalizate, medicul prelevează o biopsie de dimensiuni reduse dintr-o zonă de piele sănătoasă a pacientului. În laborator, o versiune corectată a genei COL7A1 este introdusă în celulele prelevate cu ajutorul unui retrovirus.
Aceste celule modificate sunt apoi cultivate sub formă de fragmente de piele de aproximativ dimensiunea unui card bancar, care ulterior sunt suturate chirurgical pe leziunile pacientului. Spitalizarea durează, în general, aproximativ o săptămână, iar deoarece grefele sunt generate din propriul ţesut al pacientului, sistemul imunitar nu le respinge.
Studiul de fază III a inclus 11 pacienţi cu vârste de peste 6 ani, cu epidermoliză buloasă distrofică recesivă. Fiecare pacient perzenta leziuni ale pielii în zone similare, care au fost tratate unele cu grefe de piele, altele prin îngrijirea standard.
În total, au fost analizate 43 de perechi de leziuni, iar evoluţia acestora a fost monitorizată pe o perioadă de aproximativ şase luni.
După 24 de săptămâni, 81% dintre rănile tratate cu grefe erau vindecate în proporţie de cel puţin 50%, comparativ cu doar 16% dintre cele netratate.
De asemenea, 65% dintre leziunile tratate prezentau o vindecare de minimum 75%, în timp ce în grupul de control acest procent era de doar 7%. În plus, 16% dintre leziunile tratate s-au vindecat complet, faţă de niciuna în grupul de control.
De asemenea, durerea, mâncărimea şi băşicile s-au redus în zonele tratate comparativ cu cele netratate. Grefele s-au dovedit a fi sigure, iar reacţiile adverse nu au fost grave: durere, spasme musculare sau mâncărimi uşoare, toate rezolvate complet. Unii pacienţi au avut infecţii uşoare sau moderate în zonele tratate.
Pacienţii vor fi urmăriţi până la 15 ani pentru a verifica eficienţa pe termen lung şi reducerea riscurilor de infecţii şi cancer.
Medicii care coordonează acest studiu speră că în viitor terapia va fi aplicabilă chiar de la naştere, în speranţa că leziunile nu vor mai apărea în număr mare pe tot corpul.
