Capacitatea unor pacienţi cu cancer pulmonar de a răspunde la imunoterapie pare să fie strâns legată de modul în care celulele tumorale folosesc glucoza. Un studiu realizat de cercetători australieni arată că diferenţele metabolice dintre celulele din interiorul aceleiaşi tumori pot explica de ce tratamentul funcţionează doar la o parte dintre pacienţi. Cercetarea sugerează că analiza detaliată a acestor diferenţe ar putea ajuta la identificarea persoanelor care au cele mai mari şanse de a beneficia de imunoterapie.
Cancerul pulmonar este principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial, cu peste 1,8 milioane de decese înregistrate în 2022, ceea ce reprezintă aproximativ unul din cinci decese oncologice. Este şi cel mai frecvent cancer diagnosticat, cu circa 2,5 milioane de cazuri noi în fiecare an. Ratele de mortalitate sunt cele mai ridicate în Europa, Asia şi America de Nord şi sunt, în general, de aproximativ două ori mai mari la bărbaţi decât la femei.
Un grup de cercetători de la University of Queensland a analizat interacţiunile dintre celule în carcinomul pulmonar fără celule mici, cea mai frecventă formă de cancer pulmonar.
Folosind algoritmi de învăţare automată şi metode computaţionale avansate, echipa a studiat comportamentul celulelor la nivel individual, pentru a înţelege de ce unii pacienţi nu răspund la imunoterapie.
Studiul se bazează pe cercetări anterioare în care a fost cartografiată organizarea celulelor tumorale şi adaugă acum o componentă esenţială: modul în care aceste celule metabolizează glucoza.
Analiza a arătat că în interiorul aceleiaşi tumori există aşa-numite „vecinătăţi metabolice”, adică grupuri de celule care procesează glucoza diferit.
Unele dintre aceste tipare metabolice au fost asociate cu răspunsul la imunoterapie, iar altele cu rezistenţa la tratament.
Imunoterapia presupune costuri foarte ridicate, care pot ajunge la echivalentul a peste 250.000 de euro pe pacient, pe an, iar beneficiul terapeutic este observat doar la aproximativ 20–30% dintre pacienţi. În acest context, identificarea precoce a persoanelor care au şanse reale de răspuns la tratament devine un element esenţial pentru utilizarea responsabilă a resurselor şi pentru orientarea corectă a deciziilor terapeutice.
Analiza detaliată a metabolismului celular ar putea permite medicilor să aleagă terapii mai bine adaptate fiecărui pacient, cu potenţialul de a îmbunătăţi rezultatele în cancerul pulmonar.
Autorii studiului au arătat că există diferenţe semnificative între zonele unei tumori în ceea ce priveşte utilizarea glucozei şi că un consum mai ridicat de glucoză la nivelul celulelor canceroase este asociat cu rezultate mai slabe la tratament.
Următorul pas al cercetării este explorarea unor tratamente ţintite care să crească eficienţa imunoterapiei, inclusiv prin intervenţii care să influenţeze metabolismul tumoral.
Pe termen lung, obiectivul cercetătorilor este dezvoltarea unei abordări de medicină de precizie, în care fiecare celulă din tumora unui pacient să fie analizată pentru a ghida alegerea tratamentului. Cercetătorii intenţionează să extindă această metodă şi la alte tipuri de tumori, precum cancerele din sfera ORL (de cap şi gât) sau anumite forme agresive de cancer de piele, şi să evalueze integrarea ei în studii clinice.
Studiul a fost publicat marţi, în revista Nature Communications.
