Inteligenţa artificială (AI) a început să fie folosită tot mai des în sănătate, cu promisiunea unor decizii mai rapide şi a unei îngrijiri mai adaptate fiecărui pacient. În Europa, în 2025, AI a început să fie integrată în mai multe etape ale îngrijirii medicale, însă utilizarea sa vine la pachet cu limite şi preocupări legate de siguranţă.
În 2025, instrumentele de AI folosite pentru sănătate au câştigat teren în Europa, cu obiective precum personalizarea îngrijirii medicale, accelerarea diagnosticului şi sprijinirea descoperirii de medicamente.
Unele ţări au început să aplice AI în moduri concrete: Finlanda o foloseşte pentru instruirea personalului medical, Estonia pentru analiza datelor medicale, iar Spania pentru detectarea unor boli.
În acelaşi timp, datele de cercetare arată că AI nu ar trebui să înlocuiască prea curând profesioniştii din sănătate: medicii depăşesc încă performanţa AI în situaţii de urgenţă, iar chatboţii pot avea dificultăţi în abordarea problemelor de sănătate mintală şi pot contribui la răspândirea de informaţii medicale greşite.
Există şi preocupări majore de siguranţă în privinţa unor informaţii eronate furnizat de asistenţii virtuali inteligenţi, dar şi legate de terorism după ce experţi din tehnologie şi din zona de combatere a terorismului au avertizat că extremiştii ar putea deturna astfel de instrumente pentru a crea arme biologice capabile să declanşeze o pandemie.
Chiar şi cu aceste rezerve, AI îşi face tot mai mult loc în medicină. Iată cinci direcţii în care impactul s-a văzut în 2025.
Prima ţine de anticiparea riscurilor pentru sănătate. Cercetătorii au dezvoltat un model de AI care poate anticipa peste 1.000 de afecţiuni, inclusiv anumite tipuri de cancer, infarct miocardic şi diabet, cu mai mult de un deceniu înainte ca o persoană să primească un diagnostic oficial.
Instrumentul nu este încă pregătit pentru utilizare în cabinetele medicale, dar ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă cum evoluează bolile în timp.
În paralel, au apărut şi alte instrumente de AI care încearcă să estimeze dacă mutaţii genetice rare vor duce la boală, să anticipeze riscul cardiovascular la femei prin analiza mamografiilor şi să folosească investigaţii imagistice de rutină pentru a identifica biomarkeri ai stresului cronic.
A doua direcţie este accelerarea diagnosticului. Într-o premieră europeană, un asistent AI numit Prof. Valmed a fost certificat în 2025 pentru a ajuta medicii în diagnostic şi tratament, folosind un volum mare de date medicale ale pacienţilor.
Tot în Regatul Unit, cercetătorii au anunţat un stetoscop cu AI capabil să detecteze afecţiuni cardiace în 15 secunde. Instrumentul s-a dovedit însă prea sensibil: testele suplimentare au exclus insuficienţa cardiacă la aproximativ două treimi dintre pacienţii semnalaţi de stetoscop, dar cercetătorii au subliniat că a identificat şi probleme reale care altfel ar fi putut rămâne nedetectate.
Tot în Regatul Unit, medicii folosesc AI pentru a scurta cu săptămâni aşteptarea pentru diagnosticul de cancer de prostată: instrumentul analizează imagistica medicală, identifică pacienţii cu risc crescut şi îi clasifică primii pe listă, astfel încât un radiolog să le evalueze mai repede investigaţiile.
A treia direcţie vizează monitorizarea pacienţilor după intervenţii chirurgicale. O echipă de cercetare din Germania a folosit AI pentru a automatiza monitorizarea pacienţilor cărora li s-au implantat stenturi coronariene în vase de sânge care erau blocate din cauza bolii cardiace.
În mod obişnuit, urmărirea procesului de vindecare consumă mult timp şi poate fi asociată cu alte complicaţii. Algoritmul bazat pe AI foloseşte imagini ale vaselor de sânge pentru a analiza cât de bine se vindecă pacienţii şi poate distinge rapid între tipare diferite de vindecare, cu un nivel de acurateţe similar celui obţinut de clinicieni cu experienţă, potrivit cercetătorilor. Ei au arătat că instrumentul ar putea ajuta la standardizarea monitorizării stenturilor şi la îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare.
Un alt model de inteligenţă artificială (AI), testat în trei spitale europene îi ajută pe medici să identifice din timp pacienţii cu risc crescut de infecţii postoperatorii.
Noul model de AI, denumit Periscope, dezvoltat şi testat în spitale din Olanda şi Belgia, este capabil să indice riscul de infecţie postoperatorie, ceea ce oferă posibilitatea unor intervenţii precoce, optimizează deciziile medicale şi promite să reducă semnificativ complicaţiile, internările repetate şi durata spitalizării.
A patra direcţie se referă la lupta cu rezistenţa la antibiotice. Oamenii de ştiinţă folosesc AI pentru a combate bacteriile rezistente la antibiotice, o ameninţare de sănătate publică aflată în creştere în Europa.
În următorii trei ani, planul descris este dezvoltarea unui model de AI care să proiecteze şi să testeze noi tratamente pentru bacteriile rezistente la medicamente, precum şi utilizarea AI pentru a înţelege mai bine cum răspunde sistemul imunitar la bacterii, în cadrul căutării unui vaccin eficient.
A cincea direcţie, probabil cea mai „nevăzută” pentru pacient, este eliberarea medicilor de sarcini administrative. Cabinetele şi spitalele din Europa adoptă instrumente AI pentru activităţi precum redactarea notiţelor şi emiterea biletelor de trimitere, cu scopul de a permite mai mult timp pentru consultaţii, într-un context de deficit de personal în sistemele de sănătate şi presiune ridicată asupra echipelor medicale.
În 2025, Microsoft şi-a făcut disponibil asistentul clinic AI în Irlanda, iar compania suedeză Tandem Health a lansat un „scrib” medical (instrument care transcrie şi structurează automat informaţii din timpul consultaţiilor medicale) în Spania, Germania, Regatul Unit şi Finlanda, fiind activă şi în Ţările de Jos, Norvegia şi Danemarca.
Şi în România, mai multe spitale analizează posibilitatea de a introduce soluţii bazate pe inteligenţă artificială în activitatea medicală curentă.
În luna august, Spitalul Clinic Foişor din Bucureşti a anunţat că îşi propune să atragă finanţare europeană pentru două proiecte inovatoare care vor integra soluţii bazate pe inteligenţă artificială (AI) în domeniul medical.
Iniţiativele vizează reducerea infecţiilor nosocomiale, optimizarea intervenţiilor chirurgicale şi sprijinirea proceselor de diagnostic, planificare şi reabilitare, contribuind astfel la creşterea siguranţei pacienţilor şi la modernizarea actului medical.
