Ştiinţa a înregistrat câteva reuşite remarcabile în 2025 în domeniul medical. Descoperiri din diverse domenii ale medicinei au remodelat modul în care este înţeleasă sănătatea umană şi, în unele cazuri, au schimbat deja felul în care este oferită îngrijirea medicală.
Cercetătorii au identificat modalităţi neaşteptate de a preveni boli şi de a îmbunătăţi tratamentele oncologice. Au creat un atlas al corpului uman, au editat o genă pentru un singur copil şi au îmbunătăţit îngrijirea pentru afecţiuni care variază de la alergii alimentare şi menopauză până la cancer de col uterin şi infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV).
Unele dintre cele mai impresionante descoperiri ale anului 2025, în viziunea National Geographic:
O abordare non-hormonală în tratamentul menopauzei
Peste 80% dintre femei se confruntă cu bufeuri şi transpiraţii nocturne în perioada de tranziţie către menopauză, iar multe spun că simptomele sunt suficient de severe încât să le afecteze viaţa de zi cu zi.
Terapia hormonală rămâne cel mai eficient tratament, însă multe femei nu o pot urma, mai ales dacă au avut cancer de sân sau uterin, tromboză venoasă profundă sau alte afecţiuni.
Două tratamente noi, fără hormoni, pentru bufeuri moderate până la severe oferă acum sprijin prin tratament femeilor care nu aveau opţiuni. Lynkuet (elinzanetant), autorizat anul acesta de Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA), se alătură medicamentului Veozah (fezolinetant), care a primit autorizare cu doi ani mai devreme.
Medicamentul elinzanetant a fost autorizat şi în Uniunea Europeană, pentru tratamentul simptomelor vasomotorii moderate până la severe, denumite şi bufeuri sau transpiraţii nocturne, asociate cu menopauza.
Pastilele administrate zilnic vizează neuronii din hipotalamus responsabili de reglarea temperaturii corpului, după ce cercetătorii au descoperit că aceste celule nervoase sunt sensibile la fluctuaţiile de estrogen din menopauză.
O opţiune fără ac pentru urgenţele alergice la copii
Accesul rapid şi uşor la epinefrină poate salva vieţi în cazul copiilor cu alergii severe. În 2025 a apărut o alternativă fără ac, Neffy, un spray nazal eliberat pe bază de prescripţie, care reprezintă prima actualizare majoră a modului de administrare a epinefrinei la copii din ultimele trei decenii.
Alergiile alimentare afectează unul din 13 copii, iar o doză rapidă de epinefrină în timpul unei reacţii severe opreşte lanţul inflamator care poate duce la spitalizare sau deces prin anafilaxie. Totuşi, mulţi copii şi îngrijitorii acestora ezită să folosească auto-injectoare precum EpiPen.
Sprayul nazal a fost aprobat în Statele Unite pentru copiii cu vârsta de cel puţin patru ani şi cu greutăţi între 15–29 de kilograme.
Medicamentul este absorbit în organism datorită unei tehnologii noi care relaxează temporar spaţiile dintre celulele nazale, permiţând absorbţia rapidă în sânge.
Specialiştii se aşteaptă ca acest medicament uşor de administrat să ajute mai mulţi copii în situaţii de urgenţă alergică.
Progrese semnificative în medicina regenerativă
Visul vechi, inspirat din literatura SF (science-fiction), de a regenera sau reface părţi ale corpului uman s-a apropiat de realitate.
Studiind modul în care salamandrele amputate îşi regenerează membrele, cercetătorii au identificat o enzimă care reglează nivelurile de acid retinoic, o moleculă esenţială pentru regenerare.
Ei au identificat şi o genă care controlează dimensiunea şi dezvoltarea membrului. Deoarece oamenii au aceleaşi componente moleculare de bază, aceste descoperiri oferă un plan orientativ care, într-o zi, ar putea ghida refacerea membrelor la persoane care se recuperează după traumatisme.
Alte progrese au dus medicina regenerativă într-un teritoriu nou.
Cercetătorii au dezvoltat primul plasture implantabil care a întărit peretele inimii la maimuţe. Celule stem crescute în laborator au fost transformate în muşchi cardiac şi ţesut conjunctiv înainte de a fi implantate şi integrate în inimă. Această tehnologie este descrisă ca fiind timpurie, dar promiţătoare pentru persoanele cu insuficienţă cardiacă.
Oamenii de ştiinţă au folosit, de asemenea, celule stem pentru a crea ţesut funcţional de ureter. Este pentru prima dată când această structură, care transportă urina de la rinichi la vezică, a fost realizată din aceste celule programabile, un pas care până acum nu a mai fost atins în încercările de a regenera sistemul renal.
Teste mai bune pentru infecţiile cu transmitere sexuală
Peste două milioane de americani sunt diagnosticaţi anual cu o infecţie cu transmitere sexuală, însă multe alte persoane au boala fără să ştie. Această diferenţă este importantă: diagnosticarea şi tratamentul întârziate pot duce la infertilitate, durere pelvină cronică şi la răspândirea continuă a infecţiilor.
În 2025 au apărut îmbunătăţiri semnificative în depistarea mai multor infecţii comune. Testarea pentru virusul papiloma uman (HPV), infecţia care poate duce la cancer de col uterin, presupunea în mod tradiţional recoltarea probelor de către un medic, de obicei în cadrul unui test Papanicolau.
Un nou instrument, Teal Wand, permite femeilor să îşi recolteze probele vaginale acasă, după o scurtă consultaţie online pentru obţinerea prescripţiei. Proba este apoi trimisă la laborator pentru analiză.
Experţii spun că posibilitatea de autorecoltare ar putea creşte semnificativ ratele de screening.
O altă opţiune pentru acasă, testul Visby, lansată tot în 2025, nu necesită prescripţie medicală. Acesta depistează gonoreea, chlamydia şi trichomoniaza.
Utilizatorii colectează o probă de celule şi o introduc într-un mic dispozitiv de testare, care afişează rezultatele în 30 de minute, prin intermediul unei aplicaţii.
Editare genetică pentru un singur pacient
Instrumentul de editare genetică CRISPR-Cas9, care a adus Premiul Nobel inventatorilor săi în 2020, a transformat tratamentul unor afecţiuni precum anemia falciformă.
În 2025, medicii de la Children’s Hospital of Philadelphia au folosit această tehnologie într-un mod fără precedent. Ei au creat o corecţie genetică personalizată pentru un singur pacient: un băieţel născut cu o boală metabolică rară, genetică şi ameninţătoare de viaţă.
La scurt timp după naştere, copilul a fost diagnosticat cu o mutaţie genetică care afecta o enzimă esenţială din sistemul urinar, ducând la acumularea periculoasă de amoniac toxic în sânge. Aproximativ jumătate dintre sugarii cu această afecţiune mor la scurt timp după naştere; alţii supravieţuiesc doar după un transplant de ficat.
Medicii au identificat defectul genetic şi au dezvoltat o soluţie personalizată, administrată copilului la vârsta de şapte şi opt luni.
Instrumentul CRISPR a folosit nanoparticule lipidice pentru a transporta instrucţiunile genetice către ficat, determinând celulele organului să producă enzima necesară corectării mutaţiei.
Rezultatele timpurii arată că tratamentul a îmbunătăţit drastic starea copilului şi ar putea, în timp, să îl vindece.
Între timp, alte spitale au început să dezvolte propriile programe de terapie genetică personalizată, o tehnologie care ar putea trata milioane de persoane cu boli rare, pacient cu pacient.
Prevenţia HIV, simplă şi eficientă
Virusul imunodeficienţei umane (HIV), agentul care provoacă SIDA, rămâne o problemă majoră de sănătate la nivel global. În Statele Unite, peste 100 de persoane sunt diagnosticate zilnic. Deşi medicamentele pentru profilaxia preexpunere (PrEP), disponibile sub formă de pastile zilnice sau injecţii periodice, sunt foarte eficiente, utilizarea lor este redusă. Doar o treime dintre americanii care ar putea beneficia de PrEP o folosesc în prezent, iar la nivel global proporţia este şi mai mică.
În august 2025, Comisia Europeană a acordat autorizaţie de punere pe piaţă pentru primul medicament injectabil cu administrare semestrială pentru profilaxia pre-expunere (PrEP) în vederea reducerii riscului de infectare pe cale sexuală cu HIV (virusul imunodeficienţei umane), la adulţi şi adolescenţi cu risc crescut de a contracta acest virus mortal, dezvoltat de Gilead Sciences.
Studiile arată că, administrată la fiecare şase luni, această injecţie previne aproape toate transmisiile HIV.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a descris autorizarea drept un „moment de referinţă”, subliniind că poate depăşi bariere importante în prevenţia SIDA, inclusiv necesitatea vizitelor frecvente la personal medical şi stigmatul asociat cu administrarea zilnică a unui medicament preventiv.
Medicamentul, alături de altele, ajută şi la controlul infecţiei la persoanele deja afectate, fără a reprezenta însă un tratament curativ.
Vaccinuri care fac mai mult decât să prevină infecţii
Vaccinurile s-au dovedit instrumente eficiente împotriva virusurilor, inclusiv SARS-CoV-2 care provoacă Covid-19, zona zoster şi gripa. Cercetări noi arată însă că aceste vaccinuri pot avea beneficii mai largi, inclusiv prevenirea infarctului şi a demenţei şi îmbunătăţirea răspunsului la anumite terapii oncologice.
Persoanele vaccinate împotriva herpesului zoster au avut un risc mai mic de accident vascular cerebral (AVC) cu 16% şi de infarct miocardic cu 18%, potrivit unei analize a 19 studii prezentate la o conferinţă majoră de cardiologie. Alţi cercetători au arătat că acelaşi vaccin reduce riscul de demenţă cu până la o treime în următorii trei ani.
În paralel, persoanele cu cancer pulmonar avansat şi cancer de piele care au primit un vaccin ARN mesager (ARNm) împotriva Covid-19 în decurs de trei luni de la începerea imunoterapiei au avut un răspuns mai bun împotriva tumorilor şi o supravieţuire mai lungă decât cele nevaccinate.
Cercetătorii nu pot spune cu certitudine de ce vaccinarea are aceste beneficii suplimentare. Ei notează însă că virusuri persistente, precum Epstein-Barr, au fost asociate cu demenţa şi alte complicaţii pe termen lung, cum ar fi lupusul, şi că stimularea sistemului imunitar ar putea amplifica efectele imunoterapiei.
Oprirea cancerului pancreatic înainte de apariţie
Cancerul pancreatic este una dintre cele mai letale forme de cancer, în parte deoarece este diagnosticat adesea abia în stadii avansate. Mai puţin de 13% dintre pacienţi supravieţuiesc la cinci ani de la diagnostic.
În 2025, cercetătorii au făcut progrese în direcţia detectării şi, potenţial, a prevenirii acestui cancer agresiv mult mai devreme.
În studii pe şoareci de laborator şi pe celule umane, blocarea proteinei FGFR2, care accelerează celulele incipiente ale cancerului pancreatic, a împiedicat transformarea lor malignă în anumite situaţii.
Deoarece există deja medicamente care inhibă această proteină, cercetătorii speră să testeze abordarea la persoane cu risc crescut, inclusiv cu antecedente familiale. Sunt însă necesare studii clinice la oameni.
Crearea unui atlas al corpului uman
În 2025, cercetarea asupra corpului uman a avansat considerabil, după ce cercetători britanici au atins obiectivul de a realiza peste un miliard de scanări medicale la 100.000 de voluntari.
Proiectul, parte a U.K. Biobank, una dintre cele mai cuprinzătoare baze de date de sănătate din lume, include imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN), ecografii şi alte scanări detaliate ale creierului, inimii, oaselor, articulaţiilor, trunchiului şi vaselor de sânge.
Cercetătorii au colectat, de asemenea, măsurători fizice, probe de sânge şi material genetic, precum şi date despre stilul de viaţă şi expunerile de mediu. Toate informaţiile au fost anonimizate.
Următorul pas este ca sute de mii de participanţi să revină peste până la şapte ani pentru scanări suplimentare, pentru a observa cum se schimbă corpul în timp.
U.K. Biobank a stat deja la baza a mii de studii ştiinţifice. Într-un exemplu, cercetătorii au observat, analizând peste 40.000 de scanări, că atunci când inima prezintă semne de boală, adesea apar modificări şi la nivelul creierului, sugerând că protejarea sănătăţii cardiovasculare ar putea reduce riscul de demenţă.
Citeşte şi:
VIDEO Cum a evoluat medicina în 2025: zece descoperiri cu impact major asupra sănătăţii
Cinci progrese medicale remarcabile în 2025, de la terapii genice la transplantul între specii
Cum a schimbat inteligenţa artificială sănătatea europenilor în 2025
